Târziu... În cimitirul faimoaselor orgolii
e ceas de introspecții. Și morții-vii răspund
la întrebări. Sentința (pietrificând lințolii),
cădea-va peste lumea cu sufletul imund.
Stă frumusețea-n ochii care dezmiardă-n verde
durutele victorii dintr-un război tăcut?
Îngenuncheat găsindu-l pe cel ce crezu-și pierde,
în sine ca-n altare - crezi sincer c-ai știut
cu inima să-nvălui cea rană scursă-n piatră,
să îți apleci privirea; pios chiar să pășești
prin labirint? Ori vrut-ai? Țel sacru ți-e și vatră
aleea poleită! Prea greu e să iubești!
De arde-n focul urii ca un înscris înfrântul
ecou al clipei care m-a recompus prin gând,
înstrăinarea-mi stinge nevindecat cuvântul
cu răstignitul genei bob umed tremurând.
Adaugă un comentariu
Iubitorii de poezie de pe site nu au cum să nu recunoască stilul Marianei Suciu, ideile care se înlănţuie într-o revărsare tumultuoasă, cugetul adânc asupra momentelor esenţiale ale vieţii - şi nu numai - interogaţia retorică, prin care îşi exprimă trăirile şi sentimentele. Fiind vorba de vers clasic, îmi dau seama câtă muncă se depune pentru a scrie o asemenea creaţie. Şi cât de greu este să menţii elementele de prozodie, pe tot parcursul textului. În acest context, cu bunăvoinţa ta, Mariana, mă voi lega de rima lespezi – urmezi (în versul cu pricina...prin labirint? Ori vrut-ai?... Continuă să urmezi ritmul poeziei s-a pierdut/ se simte şi la citit). Se poate retuşa.:)
Felicitări!
Semn de plăcută lectură.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2021:
© 2022 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE