Acuarelă la Periprava

[gabriel cristea]

Turlele-mbrăcate-n staniu,

ascunzând lăuntric psalmii,

strălucesc în  roș crepuscul

- sacadat un clopot bate

dinspre scitice adâncuri.

Viu puhoi de cai sălbatici

în nisipul fin se scaldă;

Ulița cea lungă pare

împietrită-n falsa ceață.

Sfinții blânzi, Petru și Pavel,

trec tăcuți pe sub arcade,

îmbrăcați cu lungi cămeșe

și cu brâie colorate;

Barba lor căzută-n poale

parcă-i inima pădurii

palpitând peste icoane;

Liniștea catapetesmei

se cunună cu altarul,

iar din profunzimi slavone

curge sfânta liturghie;

Un monah își cântă harul...

Cerul pare de sineală,

precum casele bătrâne

nălucind printre năvoade;

Plante moi, agățătoare,

floarea palmei  Maicii Sfinte,

se alintă înspre soare.

Lacul deșteptat tresaltă

eclozând pe luciuri nuferi;

Soarele ardent pătrunde

printre legănate suliți;

Și ca solitară velă,

curg trei lebede plăpânde,

împietrind în acuarelă.

[Sofia Sincă]

Superb! Versuri scrise cu dăruire scriitoricească şi sentimentală, dar şi cu nostalgie poetică.
Descrii atât de frumos, încât în momentul doi îți vine a nota undeva locul, pentru a fi vizitat. De fapt, tu faci poezie din orice și din piatră seacă.

Mulțumesc pentru frumos!

Sofi

[Valeria Merca]

Un tablou sideral, cum numai tu știi să pictezi cu penelul sufletului.  Mă bucur să citesc această minune de poezie într-o zi de duminică. 

Felicitări, Gabriel Cristea!

[Grig Salvan]

Imaginativ puternic, așa cum ne-am obișnuit. Imagini cu tușe tari ce impresionează simțul și rămân multă vreme pe retină ca pe o placă fotografică. Un ansamblu pictural frumos!

[gabriel cristea]

Mersi, Ada Nemescu! Periprava, Letea, Cardon, Sfiștofca sunt paradisuri ale Deltei Dunării. Acolo timpul curge altfel...

[Ada Nemescu]

Frumos tot, dar: 

*Cerul pare de sineală,

precum casele bătrâne

nălucind printre năvoade;

Plante moi, agățătoare,

floarea palmei  Maicii Sfinte,

se alintă înspre soare.

Lacul deșteptat tresaltă

eclozând pe luciuri nuferi;

Soarele ardent pătrunde

printre legănate suliți;

Și ca solitară velă,

curg trei lebede plăpânde,

împietrind în acuarelă.*... chiar văd un tablou, minunat!

aDa nemescu