Știind măsura-n toate, ce vise-avem, pe unde...

[Ada Nemescu]

Motto: „Dragostea e un demon: nu-i înger mai slab de înger decât dragostea.” -  William Shakespeare

 

Floarea de cuvinte mi-a intrat în suflet

Ca o simfonie, ca un dor curat

Mierlă-n cuibul din salcâm înalt,

Aripă e-n zbor, nicidecum un umblet

 

Să-ți fie infinitul mult, se-aude clar, oriunde

 că porți ninsori pe tâmple, în inimă arsură

că flori răsar pe buze, icnești de o strânsură

a gândurilor bune, a tainelor fecunde…

 

Să-ţi fie clipa candelă cerească,
Iar visul să-l îmbraci în amintiri,
Să porţi pe braţe taina îngerească
Şi s-o ascunzi mereu în nemuriri.

Destul încât să-mpodobească firea

Doar liniştea din stele mai coboară.
Un farmec blând misterul împresoară,
Şi-n haina nopții albe, sclipește fantezia.

[Stanescu Valentin]

aDa,

 

frumoasă şi adâncă zicere:

 
’’Iubiți-mă, pentru că altfel, nici nu știţi ce pierdeţi!’’

 

ce-i mai frumos decât o zi cu ploaie

când stropii te sărută pe gât pe’nalta frunte

şi stinge fierbinţeala absurdă ce înmoaie

şi piatra ce-i semeaţă-n vârf de munte

 

ce-i mai frumos decât o zi prea tristă

ce ţi se dă să te-ntăreşti pe-ascuns

să vezi peste durere că există

la orice întrebare un răspuns...

[Ada Nemescu]

Dreptate aveți, dragii mei Lisia și Alex! 

Dar mă cunoașteți, am imperfecțiuni.

se spune că atunci când iubești pe cineva, îi iubești tocmai imperfecțiunile.:))

Iubiți-mă, pentru că altfel, nici nu știți ce pierdeți!

aDa

[bolache alexandru]

Un poem deosebit! Păcat că nu ai păstrat același ritm din prima strofă.

[Vasilisia Lazăr]

Exceptând micile aritmii, ai scris un poem sclipitor. Drag!

[Ada Nemescu]

Mulțumiri, Mihaela, apreciez!

aDa

[Mihaela Popa]

frumos, Ada, admirație!

[Ada Nemescu]

Sunt copleșită,  dragă prietene întru cuvănt...

Comentariile tale ( nu numai la postările mele) sunt generoase, avizate, și obiective. 

O bucurie să ne întâlnim în acest spațiu,  pe care-l înnobilezi cu muzica oferită cu dărnicie.

Considerație, aDa

[Grig Salvan]

Fiecare vers parcă sculptat cu migală în bronz frumos sunător ș sclipitor, fiecare strofă un poem în sine. Începând chiar cu prima:

„Floarea de cuvinte mi-a intrat în suflet

Ca o simfonie, ca un dor curat

Mierlă-n cuibul din salcâm înalt,

Aripă e-n zbor, nicidecum un umblet”

Ce metaforă minunată e „floarea de cuvinte” ce se insinuează în suflet „ca o simfonie, ca un dor curat”.

Iar „tainele fecunde” m-au incitat mereu și mi-au „strâns” inima în cleștele lor.

Apoi magistral îndemnul aproape biblic:

„Să-ţi fie clipa candelă cerească,
Iar visul să-l îmbraci în amintiri,
Să porţi pe braţe taina îngerească
Şi s-o ascunzi mereu în nemuriri.”

O lectură deosebit de plăcută!

[Ada Nemescu]

Mulțumiri celor ce au trecut și citit,

Ana-Maria Butuza,

Monica Pester, și alții poate, aDa

[Ada Nemescu]

Draga mea Ramona Nicoleta,

Să nu crezi că nu am meditat asupra observațiilor /propuneri oferite generos. S-ar fi potrivit poate, dacă era un text cu temă creștină. Mulțumesc pentru discreție, pentru constanta vizitelor tale pe pagina mea și aprecieri.

Aștept cu interes și poeziile tale, cu drag, aDa