Iubire lacustră

[Vasilisia Lazăr]

Cum lunecă văzduhul curgând pe crinoline,

Și albe flori de apă în cercuri se desfac,

E-o vreme ce miroase a mine și a tine,

Cu-aromă de gutuie și plânset de copac.

 

În târgul plin de vise și umbre androgine,

Prin care trec alene trăsurile de ceață,

Suntem albaștri fluturi, în mândre pelerine,

Cu aripile grele și inimi mari de gheață.

 

Se ofilesc în suflet parfumuri de bujori

Și toamne cad milenii, în transă, peste noi.

Lacustru ochi de sare, în sfâșieri de nori,

Ne spală de iubire, cu reci și triste ploi.

.

Grafică: © Mihai Cătrună

[Vasilisia Lazăr]

Vă mulțumesc pentru semnul lăsat, domnule Nechita! Cu drag!

[Vasilisia Lazăr]

Mulțumesc mult pentru frumoasele cuvinte, Ada!

Pe ploaie se mai numără și banii. Dacă-i ai. :))

[Grig Salvan]

Un cântec autumnal în întregime pe gustul meu, încât mi-e greu să-i destram farmecul prin cuvintele mele prozaice. Fiecare vers lunecă pe apa sufletului lin ca o melodie, nici un hiat, nici o poticnire, nici o nepotrivire, totul ca într-un filigran fin lucrat. Mi-am copiat poemul spre recitire într-un folder al meu cu versuri frumoase. Plus farmecul desenului alăturat poemului.

[C.Titi Nechita]

Imagini cu gust de ploaie și de toamnă ce mângâie parcă un ,,suflet sfâșiat de nori!

[Ada Nemescu]

Învăluitoare, această declarație de iubire, cu toată tristețea strecurată printre picuri și suspine. Albaștri fluturi în crinoline, ce frumos. Mi s-a făcut poftă de iubire, ascultând ploaia de afară, cea din lăuntru...

Grafica întregește tabloul într-un tot sensibil, flu...

aDa