Noapte de iunie

[Corneliu Neagu]

Cânta deasupra pasărea măiastră,

pădurea tremura cuprinsă de fiori,

iar vântul, răscolind frunzișu-n creastă,

se rătăcea prin teii încărcați cu flori.

 

Creștea în zare luna tremurândă,

noi o priveam uimiți, sub cerul de oțel,

când umbrele, plecate să se-ascundă,

pluteau în spatele cetății, sub crenel.

 

Măceșii peste zid dădeau în floare,

se agățau în gard cu spinii de uluci,

privind mirați văzând cum mă seduci,

la pieptul tău strângându-mă mai tare.

 

Abia atunci, uitându-mă mai bine,

păgâne năluciri vedeam în ochii tăi,

mă-ndepărtam, să mă desprind de tine,

dar mă trăgeai să vin în brațe, înapoi. 

 

Dar m-a cuprins o vrajă, dintr-odată,

pluteam în lumi de vis, departe-n infinit,

nici nu mai știu ce-a fost, dar m-am trezit,

căci se rupea, deasupra, bolta înstelată.

[Corneliu Neagu]

Până și comentariul dumneavoastră, domnule Mihai Katin, pare a fi un vis adăugat altui vis. Mulțumiri și gânduri alese din partea autorului !

[Mihai Katin]

Dar m-a cuprins o vrajă, dintr-odată,

pluteam în lumi de vis, departe-n infinit,

nici nu mai știu ce-a fost, dar m-am trezit,

căci se rupea, deasupra, bolta înstelată.........ce dreptate avea  Kazantsakis in "Hristos  rastignit a doua oara",lume este un vis  ,viata este un vis..

[Corneliu Neagu]

Mulțumiri și gânduri alese din partea autorului, stimată doamnă Ana Cîmpeanu !