Patria

[Corneliu Neagu]

O, patrie, tu curgi prin trupul meu,

când clipa-nstrăinării mă atinge,

și-n suflet îmi aprinde curcubeu  

cu doruri care plâng numai cu sânge.

Pe tine, mamă, nu te mai zăresc,

frumosu-ți chip a dispărut în ceață,

și tot ce în trecut părea firesc

la margine de amintiri îngheață.

 

Doar mărul de la poartă, înflorit,

revine peste vreme-n amintire,

de-atâtea ori în mine l-am primit

cu crengile-ncărcate în neștire...!

Dar se transformă-n piesă de album,   

în crengi nu se zăreşte nici-o floare,

rămas uitat la margine de drum

se zbate-n pânza de beton si moare.

 

Trec zilele și parcă nu mai știu

ce rosturi m-au adus prin altă țară,

pe-acest tărâm de unde-i prea târziu

norocul să-l desfid a doua oară.

Tu, patrie, la mine te gândești,

am consulat într-un oraș mai mare,

când merg acolo, vechile povești

le-aud curgând pe triste coridoare.

 

Compatrioți cu chipuri de oțel

și cu trădarea adunată-n sânge

mă-ntâmpină și îmi vorbesc la fel,

când inima de doruri mi se frânge.

Sunt tot aşa nătângi, cum îi ştiam,

nepăsători, cu vorba lor lemnoasă,

iar uneori mă-ntreabă de vreun neam

care-ar putea să-i sprijine pe-acasă.

 

De-acolo plec cu sufletul rănit,

zicând că n-o să mai revin vreodată,

nu este-acela locul potrivit

unde să-ntrebi de mumă sau de tată.

Stau seara-n fața mesei gânditor,

dar gândul iese pe fereastră-afară…

O, patrie, și prea iubit popor,

pe-aripi de dor el zboară către țară!

[Corneliu Neagu]

Vă mulțumesc, stimată prietenă și colegă de condei Liliana Popa, pentru mesajul lăsat aici! Într-adevăr, multă durere și umilință trăite de mine dar și de compatrioți de-ai noștri ajunși pe meleaguri străine, trimiși acolo să-și slujească patria, dar tratați cu indiferență și chiar cu ostilitate de reprezentanții statului român din ambasade și consulate...

[Mihaela Popa]

o poezie care reflectă multă durere

[Corneliu Neagu]

Dragă prietenă și colegă de condei Floare, mulțumiri alese din partea mea pentru acest comentariu care mă tulbură și mă onorează!

[Floare Arbore]

întradevăr lirismul patriotic se dovedește că se scurge cu iubire prin sângele tău iubitor de țară si de poezie. sincere felicitări dragă prieten Corneliu.

[Corneliu Neagu]

Manuela Munteanu, gânduri alese din partea mea pentru acest comentariu elegant, bine țintit și armonios, cu gând bun! Onorat!

[Munteanu Manuela]

Non desistas, non exieris! Sublim vers, născut pentru a fi patriotic! De aceea, cu imaginea compatrioților ca parte din țară, gândul bun să rămână în patrie. Gând bun, domnule Corneliu!

[Corneliu Neagu]

Vă mulțumesc, stimată doamnă Ana Cîmpeanu, pentru lectura versurilor și aprecierile scrise în comentariu! Onorat!

[Ana Cîmpeanu]

O poezie patriotica scrisă cu sinceritate, cu dor, cu drag, cu suferință chiar. Am citit cu interes.