Cenaclu-i o grădină

[Stanescu Valentin]

 

Un Cenaclu-i o grădină a cuvintelor cu har,

cei ce voluntar se-adună, în deplină libertate,

pot să critice cu noimă, dacă au pic habar,

să-admire cu motivare versuri libere, rimate.

 

Astfel apare un îndemn, ca după lecturare,

semn de trecere să lase, un cuvânt e de ajuns,

nu-i o mare greutate, e un lucru ce nu doare,

cel ce a postat, fireşte, îi va da-n curând răspuns.

 

Viaţa este-aşa cum este, cu tristeţi sau bucurii,

un refugiu: poezia ne va ajuta pe toţi

să strângem comunicarea, cât mai suntem încă vii,

ea ne-ajută, ne-ntăreşte: spune-mi că pot, îţi spun că poţi!

 

[Denisa Curea-Popa]

Am citit zâmbind. 

[Stanescu Valentin]

Cenaclu-i o grădină

Acesta este titlul şi nu înţeleg de ce din textul meu copiat şi pus pe pagină devine lipsit de ’’ă’’. Dacă nu mă înşel mi s-a mai întâmplat odată.