din umbră privesc
matricea universului rece
gândurile înalță rugăciuni
în noaptea când îngeri se jertfesc
lacrimi aromate cu amintiri
lasă urme, adânci riduri
sub masca fericirii
etalată la imperfect
sentimente himere încolțesc
am oferit iubire și am cules spini de dor
prin ploile ce au pustiit toamna
până la ultima frunză
fără să supăr Viața-n definire
savurez elixirul zorilor
într-o lume în care dragostea
e amăgirea timpului perfect
Adaugă un comentariu
Mulțumesc pentru comentariul lăsat d-na Vasilisia!
Mulțumesc, Chris.
Vă aștept cu drag de fiecare dată.
Ce frumos curge! Mari progrese. Felicitări!
ultima strofa mi-a placut in mod deosebit
citit cu placere,
Mulțumesc pentru aprecieri, domnilor Cristi Poe și Stănescu Valentin
Mulțumesc pentru timpul acordat, Mihaela Popa!
"elixirul zorilor
într-o lume în care dragostea
e amăgirea timpului perfect"
frumos!
Mulțumesc, domnule Dincă.
”Frumusețea naturii este egalată numai de frumusețea sufletului" ( Victor Hugo), pe care o regăsim la puțini dintre noi, frumusețe care tu o ai, Ada. Îți mulțumesc încă o dată pentru încredere, și gândurile frumoase.
Mesajul meu a fost apreciați, mai mult: titlul este perfect potrivit și foarte pertinent.
Apreciez astfel de scrieri, care pune cititorul pe gânduri... de altfel, poezia capătă atâtea valențe, câți cititori are...
Inspirație îți doresc în universul cuvântului !
aDa
Mulțumesc! Prețuiesc sinceritatea ta, Ada!
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Așteptăm DONATORI și pentru perioada septembrie 2022 - septembrie 2023:
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE