Motto
’’şi spun: ce magică-i toamna,
în straiul aurit pe frunze –
Trec în galop ca nişte mânze
Doar universul le ...damna’’
Ada Nemescu
mâna-mi trece lin pe frunte cu o mângâiere caldă
înnod gânduri într-o chingă să cuprind această toamnă
’’straiul aurit pe frunze’’ se răstoarnă şi mă scaldă
ca un râu din altă lume spre lumină mă îndeamnă
las de-o parte să se scurgă în clipă grija mea de lut
şi eliberat din hamuri ca un mânz să zburd pe vale
tropăind să ridic colbul spre orizontul renăscut
să-mi caut copilăria prin umbrele ancestrale
să întorc din amintire drum de toamnă către iarnă
’’în gerul ce va să vină’’ să m-aprind de bucurie
coborând iar derdeluşul fluturi albi din ceruri cearnă
peste oameni de zăpadă până în seara târzie
când ajuns ud pân-la piele plin de apă-n cizma spartă
să visez ziua ce vine cu altă joacă-n derdeluş
şi cu Mama-n aşteptare ce mă ceartă şi mă iartă
iar în curte alte tumbe cu al nostru căţeluş…
Adaugă un comentariu
Semn de lectură
erate
să-mi caut copilăria printre umbre ancestrale
Ce surpriză! câteva versuri de-ale mele să le regăsesc drept motto, și inspirație unui poem atât de frumos!
felicitări, spor și inspirație să avem!
aDa
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE