fluturi

[Dinca Valerian]

cred că primul lucru pe care îl iubim 

este o cortină

la prima cădere dragostea

este o închipuire neprevăzută

și nicio persoană nu e dinainte pregătită 

doar că într-o zi faldurile lăsate

peste clarul de luna înlăcrimat pe scenă

te entuziasmează

simți că știi în ce direcție te așteaptă nordul

deși toate rezumatele se schimbă

și ești pierdut

în reciprocitatea semnelor indicatoare

nu mă gândeam ca la o veșnicie

era doar o umbră așezată

în oameni repetați din doi în doi

potrivită înadins când nu erau cuvinte

acelor care vor urma la rând

azi vin ca un sălbatic al luărilor aminte

să-ți răvașesc 

în forme de iubire timpul

intersecțiile din gând

nu mai ocolesc stopurile pe la zebră

se lipesc peste privirea împinsă 

în cortina trasă pe sfoară

pentru a fi de față cu celălalt eu 

spre care se înclină fluturii de-a valma

[Dinca Valerian]

@Mihaela Popa - Multumesc pentru lectura si apreciere

[Mihaela Popa]

"vin ca un sălbatic al luărilor aminte

să-ți răvașesc 

în forme de iubire timpul"

tare frumos!

[Dinca Valerian]

@Cornaciu Nicoleta Ramona Multumesc pentru lectura si apreciere

[Cornaciu Nicoleta Ramona]

Imi place în mod deosebit

”azi vin ca un sălbatic

să-ți răvășesc

în forme de iubire timpul”.

[Dinca Valerian]

@Munteanu Manuela Multumesc pentru apreciere (like)

[Dinca Valerian]

@Stanescu Valentin Multumec pentru apreciere si comentariu

[Stanescu Valentin]

două lumi şi o cortină ce le-mparte şi le-adună este viaţa noastră-n care se preschimbă des decorul între râs şi plâns suspinul sub pătrarele de lună joacă rolurile goale fără să ştim autorul...

 

’’ ... se lipesc peste privirea împinsă 

în cortina trasă pe sfoară

pentru a fi de față cu celălalt eu 

spre care se înclină fluturii de-a valma’’

 

 

 

teatrul vieţii-i ca o glumă eşti actor şi spectator

joci pe rând rol neştiut ce nu duce spre liman

dar şi rolu-n care crezi  dar eşti o umbră în decor

şi-ţi treci gloria-ntr-o clipă sub cortina trasă-n van...

 

când lumina-ncet se stinge şi pe cer ies licurici

rolurile se-ngustează scad puterile pe rând

se închide stagiunea nu mai poţi să te ridici

îţi alegi un loc în lojă  ca să te priveşti din gând

 

te întrebi ce-ai fost mai bun un actor sau spectator?

între a fi şi a nu fi rămân doar amintiri ce dor...

[Dinca Valerian]

@Mick Lorem - Multumesc pentru apreciere (like)