Trecea nagoda peste râu,
din visul adormit plecată,
lăsând licornul fără frâu
să bea jăratec din covată.
Înaripat, precum era,
s-a ridicat la cer deodată,
părea un nor de mucava
întins pe cerul fără pată.
Ea l-aștepta sub un gorun,
descântec să-i așeze-n cale,
din mâțișorii de alun
să-i facă frâu pe nicovale,
din ghindele căzute jos
potcoave noi să-i făurească,
să-ntoarcă râul tot pe dos,
mirată apa să descrească.
Mantaua din zefir, pe mal,
să o ascundă-ntr-o găoace
când fiul nopții din caval
îi va cânta să se dezbrace,
iar ea, cuprinsă de delir,
să îl aștepte dezbrăcată,
licornul priponit c-un fir
să îi vegheze noaptea toată.
Adaugă un comentariu
Chris, mulțumiri alese și gând bun din partea autorului!
frumos descantec, mi-a placut atmosfera populata cu fiinte fantastice
Drag coleg de condei și prieten Valentin Stănescu, onorat de comentariul lăsat aici, o poveste în versuri la altă poveste în versuri, care merg împreună însoțind ființele fantastice licornul, nagoda și fiul nopții. Mulțumiri alese și gând bun din partea autorului!
Erata:
Fascinantă mintea lumii este născocind din când în când poveste...
Fascinantă mintea lumii este născocind din când poveste...
’’Trecea nagoda peste râu,
din visul adormit plecată,
lăsând licornul fără frâu
să bea jăratec din covată.’’
Prin mitologic umblă versul închipuind fantasme clare
cu o nagodă trecând râul pe-un inorog imens şi sprinten
şi doritoare cum era îl tot grăbea în trup c-un pinten
căci întâlnirea cea de taină nu suporta o amânare
ea vrăjitoare cum era făcu descântec din trei ghinde
şi-un şir de mâţişori de-alun întinşi în adormita iarbă
sub bolta-naltă de gorun unde începu să fiarbă
dorul de-al fermeca-n curând şi în vraja ei a-l prinde
în vis se arăta chiar el cu glasul dulce din caval
şi ritmic ea se dezbrăca prinsă-n clipă de-un delir
când fiul nopţii cobora din cerul înstelat pe-un fir
de ierburi moi cu licurici la-mpreunarea de pe mal
iar inorogul priponit de trunchiul-naltului gorun
privea cum umbrele jucau în ritm din ce în ce mai des
cu gândul lui visând la ea o inoroagă de la şes
închise ochii bucuros şi adormi sub cerul brun.
Da, este un tablou fantastic, cu licorn, nagodă și fiul nopții, așa cum am simțit și m-am priceput. Mulțumesc frumos pentru popas, lectura versurilor și mesaj!
Un tablou foarte frumos si bine pictat.
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE