ultima strigare
în fiecare dimineață îmi rămâne un vis
cu locurile din care a dispărut ziua de ieri
e vremea să-mi așez în podul palmei
un soi de împăcare cu mine
nu mai vreau să ating niciun semn de timp
tăiat felii subțiri
în firele de grâu încolțite la fereastră
tăceri mai greu de risipit decât cuvintele
curg val peste val
amintirile se compun mereu împreună
nu pentru a câștiga
un avans una față de alta
doar să așeze seninul curgerii apelor
peste cea mai frumoasă lumina
am renunțat să mai scriu vreo carte
oricum toate foile se întorceau simultan
țintuind mișcarea diversă a clipei
pe un piept mult prea crud
suflul nemișcat s-a deșirat asimetric
aburind în oglinzi
jocul de umbre adunat împotriva
răscolită de îngerul adormit
liniștea aprinde gutuia din geam
doar ceasul greu împotmolit în nisipuri
mai poate ajunge clipa din urmă
curgerea grăbită a ierbii nu are sfârșit
nici linie de sosire
poate că totul în jur se întâmplă
tocmai pentru a stinge pe obraz
o ultimă strigare rămasă dintr-un vis
Adaugă un comentariu
-
Comentariu publicat de Dinca Valerian pe Ianuarie 31, 2023 la 4:56pm
-
@Chris - Multumesc pentru comentariu si apreciere. Onorat pentru mentionarea fragmentelor remarcate.
-
Comentariu publicat de Chris pe Ianuarie 31, 2023 la 1:52pm
-
frumos
am remarcat si eu:
doar să așeze seninul curgerii apelor
peste cea mai frumoasă lumina
răscolită de îngerul adormit
liniștea aprinde gutuia din geam
poate că totul în jur se întâmplă
tocmai pentru a stinge pe obraz
o ultimă strigare rămasă dintr-un vis
-
-
@Stanescu Valentin Multumesc pentru comentariu si apreciere.
-
-
@Munteanu Manuela Multumesc pentru remarca.
-
Comentariu publicat de Munteanu Manuela pe Ianuarie 27, 2023 la 11:13pm
-
,,doar să așeze seninul curgerii apelor peste cea mai frumoasă lumină". MINUNAT!
-
Comentariu publicat de Stanescu Valentin pe Ianuarie 27, 2023 la 10:27pm
-
O plimbare prin cuvinte, o magie ce nu minte, peste cele trecătoare trăim ’’ultima strigare...’’
...’’poate că totul în jur se întâmplă
tocmai pentru a stinge pe obraz
o ultimă strigare’’
un poem cu multe planuri imagistice-n trăire
bucură ochiul şi mintea uitând timpul care trece
cu ’’o ultimă strigare’’ către ieri din amintire
o re-ntoarcere în sine departe de tot ce-i rece...
o plimbare prin cuvinte seamănă atât de bine
cum despică firul ierbii vântul răcoros din vară
ce dansează-n unde calme prin petale de sulfine
galbene mirositoare sub luceafărul de seară
să trăim eternul clipei făcând un salt peste tăceri
dăruind tăria vorbei să îmbrace flori şi piatră
ea e tot ce ne uneşte să alungăm stări cu dureri
să aducem cu migală omul OM la a sa vatră...
-
-
@Gina Zaharia, Stanescu Valentin Multumiri pentru apreciere (like)
Despre
colaborări
link-uri utile
Zile de naştere
Zile de naştere sărbătorite astăzi
Zile de naştere sărbătorite mâine
donații
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Așteptăm DONATORI și pentru perioada septembrie 2022 - septembrie 2023:
Activitatea Recentă
Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE