Acolo unde timpu-i dus
Visez câmpii de orizont,
dintr-o poiană de final,
cum picură cu galben-pal
pe Uvertura lui Egmont...
O toamnă lungă și-un desfrâu
îmi bântuie prin ochi solar;
Van Bethoveen s-aude clar
mocnind în verdele din grâu
Și-n frunzăret de chihlimbar
străluminând răzleț pe vânt;
Ai buze moi, de necuvânt
ce îmi strivesc pieptul barbar;
Tot asfințitul s-a ascuns
în pămătufii arămii
Și-n ochii-ți - două elegii
ce sevele mi le-au pătruns.
Și ninge-n lăstăriș de-apus
cu năluciri de sânii tăi,
printre răchite și văpăi,
acolo unde timpu-i dus...
Adaugă un comentariu
-
Comentariu publicat de gabriel cristea pe Noiembrie 28, 2020 la 2:28am
-
Miha, nici nu-mi imaginam că nu dormi la ora asta! :))) Simțeam telepatic o prezență... Mersi frumos de apreciere!
-
Comentariu publicat de Mihaela Suciu pe Noiembrie 28, 2020 la 1:29am
-
Ce frumos elogiu! Mă striveşti... mă duc să văd dacă pot suporta, dacă am piept de barbar. :)) Gabi, eşti o bucurie!
Despre
link-uri utile
Zile de naştere
Zile de naştere sărbătorite astăzi
Zile de naştere sărbătorite mâine
donații
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
Activitatea Recentă
Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE