aleargă iubito
aleargă
înghiţit-am un sâmbure
de portocal
aleargă şi scoate-l
cu forcepsul
cu harponul
c-o sondă
trimite după el vreun
veveriţoi
vreo cinteză de Galapagos
cu ciocul gros
trudeşte şi scoate-l
cum scoţi din mine
din ani în paşte
te iubescul
că dacă mor
o răsări din mormânt
portocal
şi-or zice ăştia
iată bă
o face şi el pe exoticul
Adaugă un comentariu
Cât ne lipsește...
Fără cuvinte... Un text răvășitor.
Admirație!
mă-nclin!
:((((((((((((((
Dăruitor şi autoironic! Ce mult îmi place Ion!
creație stăpânită de legile devenirii și ale morții, spunea Mircea Eliade.
O dulce resemnare de reintegrare în viață, alături de ființa cea mai iubită, fie și un portocal. Ce fericită ai fi tu dacă în grădină îți va crește un portocal. Ar zice lumea, iată bă/o face şi el pe exoticul.
Ești bogată Lisia! Ești bogată cu atâta poezie, cu picturile lui și cu chipul lui, rămas în poze.
Despre poezie? Îl așez pe aceeași treaptă cu Nichita Stănescu.
Sofi
O ironie dulce-acrișoară - ca un strop de nemurire!
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2021:
© 2022 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE