apă sau bere?

                                                        apa-i viaţa

                                                              fără ea

                                                              ruptă-i

 …

În liniștea dimineții, o rază

transformă norii  într-o pană

ce se răsfață în aer.

Mi-e dor.

Singurătatea mă trimite

în sfera luminii și

înălțată din umbră,

mă disipez în infinit.

Ating cerurile cu fruntea,

deschid portaluri necunoscute

și citesc gândurile îngerilor

cu blândețea cu care,

odată,

primeam mângâierile tale

Aș vrea să străbați eternitatea

pentru…

O, doamnă Toamnă,
tu, dezlegi mistere
ascunse în culori, în șoapte
și-n miile de stele!

În pletele tale de aramă
se joacă vântul pus pe șagă
și-n fiecare clipă,
norii desenează-n grabă
file de poveste...!

Frumoasă Toamnă
mă desprinzi din vârtejul vieții
și mă readuci în regalul tău anotimp,
dăruindu-mi liniște și amurg!

Mi-e tăcerea albastră

Ca valul de mare

Ce se sparge la țărm,

Udându-mi tălpile cu

Adâncuri neștiute.

Mă întind pe nisipul

Fierbinte și galben

Ca toamna

Ce mi se naște în suflet.

Iar tu,

Te pârguiești

În mintea mea

Cu doruri ascunse.

Asfințitul

E atât de roșu,

Ca gemul de cireșe amare

Pe care ți-l sugeam din buze.

N-aș mai pleca

Din liniștea lumii tale,

Atât de comod mincinoasă,

Însă…

ea vedea în oglindă

o pasăre cu zbor de ceară

puțin ruj roșu, te rog, să contrasteze

cu hainele unui om care vrea să fie nimeni

se ferea cu mâinile ca un orb speriat și încercam să i le țin

măcar o pată sangvină în mijlocul buzei

au trecut șaisprezece ani

mama trăia într-o biserică invizibilă

și niciodată nu ceda. rujul, fără miros, pudrat

i se potrivea cel mai bine, ca un contract nesemnat

nu pot, iubita mea, să…

Mi-au adus ce-a rămas de la alții. Am aruncat farfuria cât colo.

Iar m-au bătut. Mi-au pus foarfeca-n păr, m-au târât, m-au călcat

în picioare.

Le-a fost frică prea mult. Doar viața poate lovi așa de rău.

Stăteam cu mâna întinsă, parcă cerșeam. Nu știam ce se-aude: apa din streașină

ori sângele meu, clocotitul.

Ceilalți copii dormeau prost; dădeau vina pe mine. Educatoarea și-a scos haina și-

a zis: nu așa se educă un suflet!

Am început…

Susură a lacrimi

Râuri născute din piatră.

Trecem Pământul prin patimi.

Oare ne iartă?

Vântul se înfierbântă…

Cu pași flămânzi te urmăresc,
Alerg, te pierd și regăsesc
Și obosit, cu părul ud
De printre ramuri te aud

Când freamăt cu un glas secat
Că prea departea ai plecat
Și-ncerc din urmă să te prind,          
Dar zbori ca fluturii râzând
Și râd și eu, deși gândesc
Că nu tu, eu mă rătăcesc
Și fără tine n-am să pot
Prin ape tulburi să înot.

sunt zile în care simt

că n-o mai pot lua de la capăt că nu mai e timp

atunci fac ordine în lucruri în manuscrise în suflet

cine a creat viața a pus și moartea alături

s-a mai dus un poet ce vreme grăbită

poate că e un termen pentru a muri

sau poate că viața nu-i decât o moarte lentă

ca și când te-ar mângâia cineva pe inimă până țâșnește sângele

credeam că n-am să îmbătrânesc vreodată

dar în…

Pe strada mea a trecut,

Legănându-se pe vârfuri

De frunze de mălin,

Un căutător de vise.

Aduna tot ce se putea aduna

O singură dată.

Cumpăr semințe,…

                                                                       ’’precum într-o peșteră unde stropii ieșind prin pereți

                                                                        te fac să crezi că e goală

                                                                       descopăr imagini cu oameni dansând lângă focul din vatra

                                                                       de lut-

                         …

fără aer au rămas și azi însetatele silabe

curenții lor nu mai fac dragoste cu lanurile gurii

curg nemăsurat

necântărit

înlăuntru

de…

Străin de mine, călător în stele

Mi-ai cucerit tărâmurile toate 

De ce te-ntorci la una dintre ele

Ce, rege, nici acum nu te socoate?

În…

Se topesc columbii către bolți de sare,

Legănând văzduhul soarelui rănit;

Obosite umbre se cufundă-n mare,

Să-ntâlnească visul unui trilobit.

Lunecă nisipuri din clepsidre sparte,…

în buzunarul de la piept al nopții

pleoapele nu mai vor să clipească

și-o înaripată privește de pe pernă

severitatea ei apasându-mi genele

am primit în brațe

o lebădă neagră. nici măcar nu e rănită

poate e tata? nu știu

dar el n-ar vrea să cred că viața

e o colivie. sau jucăria unei lebede. ca mine

sunt prizoniera ei și nu știam

că lacrimile pot naște viața unor pești

în mine

ea pescuiește…

Iubirea... e toamna ce…

Sunt vânzătoarea de cuvinte

culese de sub frunze întomnate

aidoma valurilor

de sub fustele clarului de lună

În șorț cu flori le-am adunat

să miroasă a primăvară

a reavăn a soare a început

Le vând le vând cu of în inimă

pe un bănuț de iubire

se presupune că nu-mi cunosc viitorul dacă

pe la spatele meu oameni lipsiți

de prejudecăți

lasă răul să se vindece

singur

din aproape în aproape

de parcă s-ar lua după Madonna cu pruncul-

emoția femeilor ia formă de zîmbet

la ideea de mamă

fără vreun gând nepotrivit îți privesc trupul

mi se pare sau ai niște culori pe care nu le-ai purtat

niciodată

până acum nu am știut cum să-ți…

Unde dus-au caii nestăpânii lumii,

Prin troianul vremii sau prin vicleșug?

Se răscoală brazii, pântecele mumii

În botezul apei cată un liturg. 

Se tocmesc iscoade ca să mi-l omoare

Pe…

Ce nebunie de timp,

secunde prea lungi

și zilele scurte,

își cerne povestea

pe colile rupte.

Galbene frunze

se-așează-n tăcere.

Uitarea le doare

și vremea le cere,

frigul le-ngheață

cu vara în ele.

Ce gânduri ciudate

se pierd

printre ele!

Secunde nebune,

nebune de grele,

cu vise

ce-alunecă-n nopțile reci.

Te doare să…