îmi odihnesc privirea pe o crizantemă,

ca fluturele de ușoară mă simt acum,

iubirea solară- spirituală diademă,

învăluită-i  în culoare și parfum.

lumina-mi potențează vocea interioară,

cuvintele trec prin ziduri de beton,

slove contopite  cu acorduri de vioară,

fac timpul să danseze cu mine regheton.

valuri de emoții se extind în lume,

gândurile vibrante ecouri produc,

bucurii generează într-un fel…

Sub bolta Lunii, cu ochii deschiși,

Privesc în tihnă minunile nopții,

Uit că lumea este plină de proscriși,

De oameni pierduți în vâltorile vieții.

Îi simt mângâierea  tandră pe frunte,

Ascult șoaptele ei maternale,

Crește fericirea  precum un munte,

Străpunge norii apăruți în cale.

Varsă peste mine visuri luminoase,

Nici o clipă nu se pierde în zadar,

Trezește în suflet sentimente duioase,

Iubirea…

încredințez cerului sufletul și trupul,

să mă ocrotească cu dragoste mare,

așa cum albina își ocrotește stupul,

așa cum grădinarul îngrijește o floare.

mă îngrijesc și eu de binele din lume,

vreau pretutindeni să se extindă,

am îngerii aproape să mă îndrume

și am lăsat lumina să mă cuprindă.

lansez iubire sfântă încă o tranșă,

în universul de dragoste flămând,

pentru înălțare mai primesc o șansă,

înmulțind lumina cu fiecare…

poetul luminii, al țării Luceafăr,

și-a iubit neamul cu divină măsură,

cu fiecare gând înțelept și teafăr,

i-a croit timpului virtuală turnură.



nemuritor ceresc el încă ne veghează,

înconjurat de stele, de serafici sori,

peste glia iubită lumină așază,

dar știu că lăcrimează uneori.



îi cinstesc memoria cu un omagiu,

opera lui reverberează-n oameni,

mărețele-i visuri trec prin nou stagiu,

strălucire emană precum flucșii…

cuvântul meu străpunge ca un sfredel,

norocul încremenit precum o piatră,

vreau să fie pentru lume un model,

extins ca lumina în fiecare vatră.



speranța dospește precum un aluat,

pâini de lumină vreau să gătesc,

neagra tristețe mult s-a diminuat,

un viitor mirabil azi pregătesc.



să cred în Dumnezeu nu contenesc,

îl privesc zilnic în chip de soare,

focul sacru, creator îl moștenesc,

urc spre veșnicie fără ascensoare.



cred și în…

îmi duce vântul gândurile în depărtare,

peste tot în lume sunt mari șantiere,

fiecare om trudește să facă avere,

să treacă toată sărăcia în uitare.



eu trec prin filtrul rațiunii bune, rele,

dar în lume transfer doar speranță,

stăpânesc o ancestrală cutezanță,

mentorii mei sunt soare, lună stele.



vreau să transform umbrele în lumină,

înțelepciunea mea a ajuns departe,

nu mi-e teamă de demoni, de moarte,

puterea mea constă în iubirea…

străpung cu gândurile denșii nori,

să capteze din soare focul sideral,

cu capul între nori sunt uneori,

să fiu mai aproape de cerul ancestral.

 să strâng în palme rouă de lumină,

să mă îmbăt cu ea de fericire,

diafană, mătăsoasă, mă domină,

în priviri transferă strălucire.

m-am eliberat de temeri, de constrângeri,

drumul meu spre soare este lin,

să mă ocrotească am doi  îngeri,

crezul meu în ei este…

iubirea activă pe a vieții platformă,

cuprinde cerul dar și pământul,

vreau să facă în lume reformă,

să transforme în lumină cuvântul.

în luptă cu infernul iubirea învinge,

cu o energie captată de la soare,

focul din suflete cu lacrimi îl stinge,

peste glie se așterne ca o ninsoare.

fără iubire lumea ar fi pustie,

oamenii s-ar distruge cu sânge rece,

din fericire a creat o dinastie,

precum…

privesc stelele, mă încarc cu bucurie și lumină,

știu că mă veghează cu iubire infinită,

sunt îngerii de foc de sorginte divină,

soarta, viața mea de ei e primenită.

mă pătrunde lumina în pură contemplare,

nu aș schimba cu nimic aceste mirabile momente,

emoții, sentimente, visuri au căpătat amploare,

nopțile au strălucitoare, multiforme ornamente.

privesc luceferii și ei copiii soarelui,

fac spectacol de lumină și…

este Anul Nou, lumea întreagă petrece,

cu muzică și dans cu vin aromat,

fericirea mea este de nota zece,

tristețea în extaz am transformat.

este vremea mea cu dulceață în grai,

îmi deschide calea marilor mistere,

precum zâna bună cu părul bălai,

în suflet și inimă îmi transferă putere.

asta este vremea care-mi place mie,

când oamenii din jur emană fericire,

când lumina se îmbină cu parfum de iasomie,

când fiecare sentiment…

răsună plugușorul pe alei de poveste,

Steaua vestește că vine Noul An,

ecoul bucuriilor răsună pe creste,

emoții rulează pe-al minții ecran.

colindele iubirii mirabil răsună,

în toate casele delicii se gătesc,

din depărtări familii se adună,

la ospățul așteptat, împărătesc.

să curgă șampania, să curgă voia bună,

românii să petreacă mai mult ca oricând,

a devenit faimoasă datina străbună,

Carpații, izvoarele, codrii îi aud…

emoțiile sunt fluturi de lumină,

zboară frenetic de la suflet la suflet,

se avântă înalt în zarea senină,

producând ecouri de mare răsunet.



zâmbetele curg ca o cascadă albastră,

miresme de lavandă molii alungă,

roiuri aurii mă cheamă la fereastră,

un iureș de emoții inima conjugă.



te chem în lumea mea de fantezie,

să te…

vin sărbătorile cu tolba plină de daruri,

sufletul se simte iar un copil jucăuș,

a îngropat în zăpadă frustrări, amaruri,

colindele răsună pe al iernii arcuș.

steluțe de argint se topesc pe pleoape,

în grădini au apărut omuleți de zăpadă,

lumea îl simte pe Hristos aproape,

lumini colorate fac în orașe paradă.

vitrine decorate cu steluțe, brazi și beteală,

împrospătează tradiția frumoșilor străbuni,

în aer plutește iubirea…

dantele de argint învăluie Carpații,

fac și urșii să viseze la minuni,

îngerii iubirii cuceresc noi spații,

îi fac pe oameni să fie mai buni.



transcend în lumină ale lumii creații,

timpul scoate fantezii din pălărie,

oamenii înalță spre soare ovații,

să ardă blestemul cu chip de bălărie.



viața e o minune, în spectrul…

fluturi de zăpadă roiuri, roiuri,

dansează în aer cu mare frenezie,

de streșini atârnă strălucinde sloiuri

eu sunt fascinată de-a iernii poezie.

munții i-a îmbrăcat cu argintii cojoace,

flori de gheață pe geamuri pictează,

cheamă copii afară să se joace,

cu jocuri magice îi fascinează.

chiote de bucurie pe derdeluș răsună,

de copilăria mea îmi amintesc,

când credeam că iarna e o zână bună,

că ninsorile iubirii minuni…

e noapte sfântă, vine Moș Nicolae,

să pună daruri în ciorapi și ghetuțe,

prin geamuri pătrunde și lumina bălaie,

să deseneze pe chipuri steluțe.

îngerii iubirii în visuri se pogoară,

în această noapte, magică, de poveste,

când așteptările în bucurii se măsoară,

să simtă fiecare minunile celeste.

al luminii balsam îl simt în odaie,

diafan, în suflet îmi pătrunde,

cumva să stingă a dorului văpaie,

emoții siderale în vene să…

sufletul lumii, parte din plasma cerească,

faguri de dorințe și speranțe plămădește,

bucuriile luminii ca să se înmulțească,

Dumnezeu pe oamenii zilnic îi unește.

eternul frumos învelit cu strălucire,

vorbește despre minunile din viață,

la stele se înalță ecouri de fericire,

cu visuri siderale luna ne răsfață.

ninsori de argint acoperă câmpii iubite,

iar au înflorit zăpezile fiorilor de dor,

acum iubirea repară mirările…

sunt binecuvântată că pot să iubesc,

această lume, complicată, pestriță,

un gând nechemat îmi spune să vorbesc,

despre speranța cu ie și altiță.

acum chiar pot să îmi imaginez,

că lumea spre lumină a pornit,

cu ochii deschiși fericită visez,

la vremurile bune care au revenit.

bat la ușă sărbătorile iubirii,

în case primenite se învață colinde,

eu am să-mi răsfăț cu daruri musafirii,

bucurii angelice mă vor…

mă tem de coșmaruri, de visuri ce apun,

mă tem chiar și de dorul care doare,

îmi este teamă florilor să le spun,

că gerul le îngheață mândra culoare.

mă tem și de ziua fără poezie,

în care inima suspină pustie,

mă tem de bezna sinistră, târzie,

ce visul mi-l înhață- neagră dinastie.

m-aș ascunde în bemolii viorii,

deși sunt aici mă simt departe,

vreau să fug de chipuri iluzorii,

unde nu există a iubirii…