motto: „nu mai ştiu nici ce sunt

nici ce fac”

– Mozart

fiecare din noi avem un surâs

o umbră acidă aruncată pe umăr

cicatrici fără sens

o voinţă cu ţesuturi tăiate până la os

şi apoi inspectate cu ochiul rotund

al corbilor pe o iarnă târzie

poate nu ai observat

nu te mai întreb nimic

ard de nerăbdarea zilei de mâine 

cu mişcările a trei luntraşi

buştenii aşezaţi…

motto: „şi dacă e aşa

să fie vina mea?”

– Machiavelli

trec zilele prin noi

umbre de păsări

vreo sută de suliţi

într-un pachet de ţigări

o brăzdare a unor sentimente

atinse cu îndărătnica mea emisferă

şi nopţile trec

verzi cu sclipirile albastre

rotocoale de fum

deasupra cursului constelaţiei Orion

scrumiere pătate cu ruj

măreţii castani

hârtoape de…

spune-mi 

ce poate atinge o sferă

pe vreme senină?

un nimb, o cometă

început şi sfârşit

un petic de piele

pe dâmbul de lavă

o inimă ascunsă

în verbul tânjit 

spune-mi

ce-i dulce, profan

înlăuntrul planetei?

vorbele tale

un muşchi

acoperit cu pietriş

şoapte de sticlă

învelite cu sârmă

nimeni…

luminile se sting candelabre

sub tălpile noastre fragile

semne ale frunzelor

prematur îngheţate

ce vrei?

prefer copacii

ca în prima zi de război a lumii

cu lăncile scurte ale aerului

vopsit în albastru de îngeri

totul e alb-străveziu

dureros se revarsă…

motto: „am gusturi simple

mă mulțumesc

cu ce-i mai bun”

– Oscar Wilde

e atât de aproape cerul

cu porii deschiși

sfâșiind jucăuș

fuioare de fum

şi zdrențe de sfere de ceaţă

devine insensibil timpul

ochiul, dimineața asta…

cine ştie

câte păsări au trecut

lovind zidul

scufundate

în umbra unei idei strămutate

din ambele părţi

se vor naşte lumi diferite

bărbaţii zeloşi

şi merele dulci

nubile

zemoase

gustoase...

brusc o pasăre este lovită

şi strigă într-o limbă uitată

cuvinte ciudate

peste pajişte

s-au aşezat umbrele

sărutându-se incomod

fără…

te vreau aici lângă mine

să-mi citești gândurile

cărțile

oceanul de vise

să-mi dai o bucată de aer în respir

noaptea toată

devine prea cald

iar eu sunt legat

de același cordon ombilical

călcând pe tăcute

fiecare stol de rândunele

fiecare ochi de păstrăv-curcubeu

fiecare pană de cuget

mai știi?

mai am dreptul

la o ultimă insomnie

chiar…

mai stai o secundă

vară fierbinte

un salt

o curgere a liniei vieții

o întâlnire cu un pelerin cunoscut

o umbră

o frunză

o şoaptă peste cai abătuți

cu potcoave de plută

e atât de departe căldura

oraşul

nopțile albe

zâmbetul tău

da

zâmbetul când îmi şopteai

în ritm de bachata

să desenăm rune

peste noile ploi

blazate

întâmplate

ca nişte colți de…

motto: „briză de toamnă –

în umbra norilor mov

zbor de albatroși”

          – Ion Lazăr da Coza

drumul cotea violent

rece

plin de gravitatea

miezului lipicios al secundelor

ce mișcau încet

limba pendulei

printre aștrii de gheaţă

albeau tăciunii-n cămin

unul după altul

în mirosul vântului albăstrit

de șuvițe de…

Kant cugeta

știu este un nonsens

în mijlocul ideilor sale

a căutat un simplu pretext

axat pe sublim 

şi rutină

cursa întinsă

îl iritau…

motto: "gravitația

nu este responsabilă

pentru faptul că oamenii

pică în plasa atracției”

               – Albert Einstein

iarba nu a răsărit

numai tu

priveai cu duioşie

jocul veveriţelor

în frunzişurile vii

primele „creaturi”

dintr-un nou roman de Walt Disney

numai tu şi…

am străbătut

toată insula până la Paphos

corbii bătrâni

mi-au văzut inima bătând

la fel de lejer

ca vârfurile copacilor

respirând deasupra ploii

crenguțe de un verde pur

printre șuvoaie

se lasă seara

peste ciutura gândului

câtă normalitate

câtă regularitate

câte pauze lungi

a îngenuncheat vântul

în căutarea notei de singurătate

nici un…

nu mai înţeleg nimic

una câte una păsările

au învăţat să zâmbească

lepădând faţa sărată

a acestui ocean

ca pe o persoană non grata

aproape nu-mi vine să cred

sunt considerat

cel mai puternic disident

al…

motto: „majoritatea oamenilor

nu vor să înoate

înainte de a şti

să facă acest lucru”

                    – Herman Hesse

ceea ce s-a discutat

nu este un fundament

al artelor…