Știi
nu ținteam să ating luna
cu degetele-mi prea smerite.
Port în palma rotundă
visul alambicat
nesortitele sunt
gâlme pe brațul neîmplinirii
mignonele sunt
ochii din umbră
îi îmbrac în petale
ca și când aș trăi veșnic
pe cele fulgurante
le-am încuiat într-o clepsidră
să le pot întoarce ori de câte ori
zăresc aurora
poate că-n umbra pașilor tăi
nu simți pulsul …
Adăugat de Zarra la Mai 15, 2017 la 6:00pm — 3 Comentarii
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor