Se curbează instinctele a dor
și stelele a răsărit;
vino cu trenul care n-a sosit
în gara freamătului călător.
pe peronul singur cu un cuc
mai trec amintiri curioase.
nu-i așa că noi am îmbătrânit
în cântece cândva melodioase
iar acum, pe lamă de cuțit,
ne-nchidem în tăcere ca în case?
dac-ar fi, n-am…
Adăugat de Vasile Ionac la Iulie 31, 2014 la 7:22pm — 4 Comentarii
Unde-i oare vârsta anilor cei tineri?
Mai răsare lunea într-o zi de vineri?
Nu mai sunt dorințe, aripi să-și găsească-
Oboseala minți-i faptă omenească?
Unde îmi e clipa înălțării pure?
De ce tace cucul dragul de pădure?
Se mai pot întoarce drumuri neplecate?
Pot găsi misterul porții ferecate?
La izvor de sete, cine să m-adape,
Când pândește bruma freamătu-n din cetate?
Sub ferestre stinse, menestrel…
Adăugat de Vasile Ionac la Iulie 29, 2014 la 8:30pm — 8 Comentarii
Joacă picurii căldurii
Pe asfaltu-ncins de Soare.
Doarme freamătul pădurii
Chiar și-n vise călătoare.
Pe sub streașini, rândunica
Își mai ceartă rândunoiul,
Că-i un tată de nimica
Fiindcă n-a cărat gunoiul.
Înc-o vară cucul cântă
Mințind cuca c-o iubire;
Crezi că poți să iei la trântă
Lenea care-i doamnă-n fire?
Pentru…
Adăugat de Vasile Ionac la Iulie 21, 2014 la 1:22pm — 7 Comentarii
Răsăritul și apusul-
aceste punți între lumină și întuneric,
fac zădărnicia mai neobservată
în spațiul simulat
pe care, din ignoranță, îl numim timp.
eu vreau să m-apropii,
tu știi să mă uiți;
câtă frumusețe nu se va naște!
tu ai zare în ochi,
eu mă știu întrista;
vom lăsa în urmă cuvinte nerostite
și cântece despre care nu am auzit.
dintre toate neîmplinirile
înmugurește acea…
Adăugat de Vasile Ionac la Iulie 15, 2014 la 5:00pm — 6 Comentarii
Făr-a ști cum se prepară un gând,
mă populez cu tine-n răsărit
și șterg roua de pe lacrima de bucurie
cu surâsul care mă caută.
pentru că sunt departe de noi cuvintele,
te mângâi pe amintiri
cu foștetul clepsidrelor de demult,
cu propria noastră trecută trecere.
ai fi putut exista departe,
în necunoașterea mea.
te-ai fi putut naște într-o altă eră…
chiar și atunci, ceva din mine te-ar fi căutat…
Adăugat de Vasile Ionac la Iulie 11, 2014 la 5:00pm — 4 Comentarii
A fost suficientă o neliniște
ca să mă alungi din mine;
erau un pic altfel anotimpurile,
când verile
se scăldau cu noi în apa râului.
am învățam să ne recităm tăcerile
sub lespedea Lunii
și să ne visăm dorurile
oglindindu-se în apele împlinirii.
la poarta ta se adunau pașii,
în sufletul meu înfloreau merii;
așteptările, ca niște distanțe,
făceau timpul să sosească
în pragul viitoarelor vârste.…
Adăugat de Vasile Ionac la Iulie 7, 2014 la 6:47pm — 6 Comentarii
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor