Mi-am înfruntat și viața uneori...

Pândind-o, dintr-un colț, retrospectiv

(Ca fost prieten – îngerul captiv),

Ratez cărarea dintre meteori.

În scorbura tăcerii m-am ascuns,

Aud cântarea unui suflet mut,

Adulmec ploi cu iz de arnăut,

Din primăvara mea de nepătruns.

Pe câmpul sorții mi-au crescut ciulini,

Ucid lumina – palid felinar,

În cripta minții nu mai e hotar

Curmând iubirea înglodată-n…

Ni-e conștiința rătăcitul far,

Clipind debusolată-n întuneric,

La vama orizontului eteric,

Captivă între dulce și amar.

Când îmbrăcăm armura de cristal,

Strivim orgolii și speranțe mute,

Rămân aceleași umbre abătute,

Crestând spinarea ultimului val.

Într-un destin tixit de somnambuli,

Ne-nghesuim, cu aripi nimicite,

Sub pleoapa existenței ilicite –

Maree tristă de captivi…

Mai lasă-mă să-Ți fiu un albatros,

Ce-Ți pune-n tihnă marea la picioare,

Iar țipătu-mi febril, de vânturi ros,

Sub un torent de nori să se pogoare!

Pe cerul sur să-Ți scriu un legământ,

Cu sângele amurgului să-l perii,

În univers, renască un pământ,

Nerăvășit de patima durerii!

Din așteptări să nu mai crească spini

Și din trecut să nu țâșnească flame,

Să ne-nvelim cu ramuri de măslini,

Pășind pe…

Pe ultima cărare spre iubire

Și-n ultimul avânt spre absolut,

Captivă într-un zbor necunoscut,

Mă rătăcesc, tânjind la nemurire.

Cu aripi verzi, crescute din țărână,

Planez pe un covor de nostalgii.

Rostogolind cuvinte-n elegii,

Jonglez cu viața-n replica-i păgână.

Cu degetele arse de-ntuneric,

Susțin, candidă, stinsele-mi căderi.

Pe raze frânte-s clipele de ieri,

În sufletu-mi – un film cu trist…

Azi am găsit un suflet pe-un peron,

Era-nvelit în pânză sidefie,

Precum o fantomatică mumie,

Zvârlită într-un colț de tomberon.

M-am aplecat, sub cerul zdrențuit,

Spre glezna-i obosită, să-i iau pulsul,

Mânată iluzoriu de impulsul

Aceluiași pedestru chinuit.

Treceau vagoane într-un murmur sec,

Pe șinele încinse-n întuneric,

În filmul cu sumarul său coleric,

Rulând între speranță și…

Încă-o zi își deapănă azurul,

Noul țel se stinge-n absolut,

Alt picior își leagănă femurul,

Pe-un tărâm aproape dispărut.

Încă-un suflet se închiriază,

Vaste gropi săpăm în amintiri,

Astrul veșted moare cu emfază,

Colectăm scaieți, nu trandafiri.

Nicio rază nu-mprimăvărează

False umbre, ce-mbrăcăm subit.

Rafturi goale-n șiruri se așază

În scrânciobul minții, prăfuit.

Un…