Până mă voi naşte iar

Animal copac ori liturghie

Să-mi faci din oasele tale ziar

Să-mi publici în el o poezie

În după-amiezi reci de iarnă

Să umblu cu el în mână tăcut

Zăpada din urmă s-aştearnă

Peste mine piele albă de mamut

Loviţi-mă acum voi spune

Cu pietre în pulpe sau pântec

Pe urmă să vină s-adune

Urmele de ziar versuri din cântec

(3 din cele 100 de strofe ale poemului)

Jertfind pe puntea dintre lumi un miel

Al năzuinţelor din dragostea primordială

Se ospătau din el feroce animale

Şi zei încătuşaţi în hainele de blană

Se răsucea prin coaste suflul

Din nările bătrânului mamut

Când sângele cel negru înierbat

Se întindea la nesfârşit

Pe coapsa Universului străvechi

O poate s-a sfârşit de-atunci

Dâra lăsată între…

Continuare

Venise la mine ochiul ei încet
Cu aceaşi sclipire de sabie şi coifuri
să mă invite nu departe de-aici
la o altfel de viaţă

O să vin o să vin
I-am spus ochiului care venise
la mine
dintr-o bucată şi care voia să mă
scoată în oraş

Fă-o te rog cu mult zahăr
şi amestec-o bine să nu rămână
cocoloaşe
i-am spus îmbracându-mă grăbit
ochiului cu sclipiri de arme şi
scuturi