Mă întreb cât de multe am împărţit între noi,

rămân dezamăgit câteodată că, parte

din ele au avut disproporţii, nu le enumăr

las viaţa să-şi ducă răzbunarea până la capăt,

iubirea noastră trecuse de mult apogeul,

simţeam împreună fiecare fior, alinam trupul,

sărbătoream iertarea, bucuram cuvintele,

gesturile scăpate instantaneu ştiam cui aparţin

ele veneau în oglindă, singura diferenţă era

că, nu trăiam întotdeauna aproape,

plângeam revărsarea…

Mă pierd între tine şi soare

cu viaţa, cu clipa,cu visul

şi roua cuvintelor doare

când sapă în litere scrisul.

Învăţ să-ţi iubesc armonia

păstrată în gesturi şi gând,

mă arde în gheţuri făclia

la tâmplă de zări fluturând.

Culeg din privire lumină

şi duc către noapte tăceri,

şi-n seri fără tine la cină

mă pierd în sărutul de ieri.

Închide fereastra spre mine

şi strânge-n oglinzile vechi

plăceri…

Trec dincolo de realitate cu gândul,

îmi place să stau ghemuit în coaja unei amintiri,

de aici urmăresc liniştit toate anotimpurile

cu grijile şi neînsemnătatea lor,

deschid pleoapele viselor şi văd diformitatea

lumii aşa cum e, cu credinţa şi batjocura ei,

cu lacrimile şi zâmbetele ei neştiute,

văd icoane cu sfinţi coborând din cer

ca o ploaie de stele, niciodată verde,

niciodată adevărată, cimitire cu flori

îngrădind o zare, orologii schilodite de…

Se topesc prin mine zăpezi fără dor

decembrie-i trist ca-ntr-o noapte,

printre pleoape încet se strecor

miresme găsite în gesturi şi şoapte.

Uneori nu mai ştiu dacă-i bine

te iubesc, într-o iarnă sosită târziu,

vreau să simt când mă ninge în tine

adormind ca-ntr-un vis argintiu.

Nu mai ştiu cine sunt, cine plânge

eu pe umerii tăi mă las viscolit,

undeva-n adâncul pădurii se…

Dacă va ninge într-o iarnă

cu pomi răniţi de dor târziu,

voi aştepta să se aştearnă

vesmântul alb peste sicriu.

Iubire-albastră pe morminte

şi nume dăltuite-n cruci,

cu fulgii ninşi între cuvinte

şi vechi suspine din răscruci.

Dacă va ninge-n cimitire

şi toate sunt aşa cum tu le ştii,

va fi prea frig în orice amintire

lăsată moştenire celor vii.

Vin sărbători fără culoare

se-aud…

Am iubit la tine cuvântul, patima de frumos,

lacrimă de ploaie pe oglida curată

din care ochii tăi privesc minunile lumii,

stau în genunchi rugându-mă

la cea mai frumoasă icoană cu sfinţi

şi nu îndrăznesc să deschid pleoapele

până la capătul gândului

pentru că dincolo de sufletul meu

fluturii sunt la fel de cuminţi,

uneori tai o bucată de cer senin

şi noaptea o duc la ţărmul marii,

îmi place s-o arunc în valuri

şi să privesc în adâncuri cum…

Mâine va fi iarăşi soare sau va ninge viscolit

vor fi stele căzătoare sau pământul troienit,

vom face om de zăpadă în parcul fără statui

şi de fericirea noastră nu vom spune nimănui.

Nu-ntreba ce se întâmplă dacă fulgii se topesc

când ni se opresc pe gene şi în suflet ne privesc,

e dovada grăitoare că-ntre toate pe pământ

doar culorile iubirii locuiesc în ochi de sfânt.

Lasă-mă să trec de clipă şi aruncă-mă-n zăpezi

dacă mâine nu e…

Te-am adormit fără să-ţi cer iertare

perna lua conturul fiecărui gând,

trăiam curat prin flori nemuritoare

şi-ţi legănam uşor tăcerile pe rând.

Erai frumoasă, Doamne ce frumoasă

cu părul răvăşit pe albe lenjerii,

aveai mirosul crud şi faţa luminoasă

asemeni multor stele din alte galaxii.

Cu tine universul avea şi sens şi viaţă

când incercam să trec printre tăceri,

să te trezesc,…

Am ochii-ncețoșați de-atâta plâns

pe frunte riduri albe-mi cresc,

şi palmele ce dureros le-am strâns

de trupul drag mereu îşi amintesc.

Vreau doar o noapte-acasă să revii

să mă strecor în trupul tău cu viaţa,

şi poate-ntr-una din minuni târzii

n-ai să dispari când vine dimineaţa.

Mi-au înflorit ninsorile prin gânduri

se-aude-n suflet viscolul cum bate,

şi te iubesc scriind aceste rânduri

să ţi-le-ofer cândva-n…