Dezacordat eşti suflete precum o vechitură,
Un trist pian abandonat ce-n aspre nopţi îndură
Muţenii lungi, făr’ de sfârşit cu-nţepenite clape,
Singurătăţi prin partituri în zorile mioape.
Pedala viselor ce ieri era făr’ de oprire
A ruginit necruţător de-atâta neclintire,
Claviatura a murit pe veci nemângâiată
Şi, Doamne, cum era cândva, în cântec sărutată!
În simfonii cu primăveri şi valsuri cadenţate
Purtai lumina ca stindard…
Adăugat de Nădejde Angelina la Iulie 25, 2014 la 10:30am — 11 Comentarii
Acolo unde nu eşti tu, nu este primăvară,
Sunt doar copaci îndoliaţi în toamna solitară.
Străine păsări se opresc şi îi jelesc în cântec,
În timp ce eu, ascunsă stea, singurătăţi despintec.
Acolo unde nu eşti tu, mor fluturi albi în zbor,
Luaţi vârtej, siliţi de nori să piară în sobor,
Mă sting şi eu de dorul tău, cu sufletu-n tornade
Şi-adun prin lacrimi şi tăceri tristeţile-n năvoade.
Acolo unde tu îmi eşti... e cerul mai aproape…
Adăugat de Nădejde Angelina la Iulie 17, 2014 la 2:00pm — 18 Comentarii
Nimeni nu mă vede când tristeţi adun,
Sap şanţuri adânci şi le-ngrop în mine,
Sufletu-n genunchi, cad, nimic nu spun
Parcă-s coarda frântă-a unei violine.
M-aş întoarce-n locul fremătând de cântec
Şi-aş rescrie-n note partitura vieţii
Nu găsesc puterea, doar îngân descântec
Cerşind curcubeie-n zorii dimineţii.
Irosite-n beznă adorm sentimente,
Vreau să vin spre voi... Cine să mă vrea?
Sunt o coardă ruptă-n bucurii absente
Ce jelesc în…
Adăugat de Nădejde Angelina la Iulie 11, 2014 la 2:22pm — 15 Comentarii
Această zi e înc-o poezie
Dintr-un volum pe care noi l-am scris,
Am strâns în pagini flori de iasomie
Şi uneori tristeţi ce s-au prescris.
Pe file albe-am aşternut trăiri
Cu litere aldine am scris – viaţă,
De ne-ntristam, trăiam din amintiri
Şi răsfoiam avizi după prefaţă.
Cu tine alături, umăr lângă umăr
Am tot legat în manuscris iubirea,
Capitole fireşti şi far’ de număr,
S-au adunat şi-aşteaptă întregirea.
E…
Adăugat de Nădejde Angelina la Iulie 8, 2014 la 1:30pm — 18 Comentarii
Cu termen de garanţie ilizibil încă de la naştere,
şters mereu de lacrimile sărate ale neputinţei,
trăiesc printre noi.
Durerea are culoarea unui cer sângeriu
şi mirosul leşiei.
Fără speranţa regăsirii caută în adâncul fiinţei lor
inocenţa pierdută prea devreme
prin munţi de tăceri.
Floarea păcatului nu ţine cont
de anotimpurile sufletului;
mereu înflorită, fără rod de bucurie va sfârşi
secerată de vină.
Purtând stigmatul nonvalorii…
Adăugat de Nădejde Angelina la Iulie 3, 2014 la 2:52pm — 17 Comentarii
2020
2019
2017
2016
2015
2014
2013
2012
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor