Cu aripi diafane de cer îmi acoperi nopțile,
pictate cu stele și vise restante
când se întorc ploile și-mi spală gândurile
de nerostite păcate...
pe vreme de octombrie cu surîs cald
de unchiaș șăgalnic.
Iau veșnicia de mână, de acolo
unde Dumnezeu lăsase toate dorurile
despachetate printre frunze…
ContinuareAdăugat de constanta popescu la Octombrie 26, 2015 la 5:17pm — 3 Comentarii
În dimineața plânsă, am un dialog cu toamna,
prințesa eternelor poveri...
îi număr frunzele și-i dau anii de-o parte,
ea îmi decolorează părul, mai soare, mai fără culoare
și-mi caută amprenta pe chip.
O voi vinde la talcioc la vremea
când mustul tremură în doagă,
nucile pocnesc în haina verde tocită de dor…
ContinuareAdăugat de constanta popescu la Octombrie 14, 2015 la 2:59pm — 7 Comentarii
Sub trupul lacrimei ce-mi cobora
din ochiul de veghe,
stătea o hartă unde coloram
ușa începutului.
Ai sărit pragul, ai suit treptele,
ai înconjurat cu vorbe lacrima,
uscată în cădere,
ai construit cetate, cazemată
inimii mele fremătânde
și ai tratat veșnicia cu un suspin.
Adăugat de constanta popescu la Octombrie 13, 2015 la 3:00pm — 10 Comentarii
Eram într-o ploaie de doi
în toamna cu un singur locatar,
ca într-o lacrimă prea strâmtă
să primească îmbrățișarea
care sparge dorul.
Eram aproape la capăt de drum
și m-ai lăsat să mă rog singură
în ploaia cu un singur locatar
în care nu se urcă nimeni
de prea multă…
ContinuareAdăugat de constanta popescu la Octombrie 12, 2015 la 1:30pm — 6 Comentarii
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor