A mai trecut un an din viața noastră!

Să nu fiți triști că timpul trece-n grabă!

Privim mereu prin el ca prin fereastră,

Și știți prea bine, timpul nu ne-ntreabă.

Nu știm ce ne aduce noul an,

Știm doar că vine, repede, grăbit,

S-aducă -n lumea noastră un ocean

De întâmplări ce nu le-am pregătit.

Să ne gândim la tot ce va aduce,

Cu liniște în suflet și iubire,

Să ne dorim să fie-n lume pace

Și-un an…

Singurătatea,

gustul soarelui

strivit la apus.

Dulceag,

când se joacă

cu orizontul

și amar,

cu arome de cenușă,

când într-o clipă

cade - cosmică,

noaptea.

Blânzi, ochii

îi știu mâna de fier

cu care,

între suspine,

le șterge lacrimile,

de parcă

s-ar rușina

ca nu cumva

să-și piardă

umbrele reci

din priviri.

Doar sufletul,

poet întemnițat

în trupul…

Haotic dans au fulgii în strunga dintre ani,

Iar crivățul ne-alungă cenușa din cuibare,

Ne-nțeapă undrea-n oase spre a hrăni zăgani,

Dar măduva-i puțină și țipă a schimbare.

Par ace de balanță sub vântul infernal

Copacii pustiiți de asuprirea iernii,

Fugim de ger în case ca-n sânul maternal

Și-ntindem pe intenții lenea din vecernii...

Pansează neaua răni de om pricinuite

Ascultător e lutul la zelu-i demiurg,

Pisici…

în noaptea care țese umbre-n geam,

un pas se-aude, dar nu știi de unde

e poate vântul, poate-un gând hoinar,

sau poate-un dor ce-n suflet se ascunde

pe cer o stea se-aprinde ca un semn

care-n tăcere vrea să te îndrume

ți-arată la zenit un tainic drum,

un drum ducând către o altă lume

îți pare că tăcerea spune tot,

ascult-o bine, nu vorbește-n van

în ea se-ascunde-un adevăr dorit

și-un vis ce încă-și caută…

în noaptea asta sfântă

a unui alt Crăciun

cerşesc pentru ogoare

o mantie-argintie

aș vrea din nou fiorul

zăpezilor albastre

un zâmbet de copilă

și Moşul să mai vie

nu mai aprindem stele

pe cerul cel deşert

colindu-ades se stinge

în iarna asta fadă

iar cetina brumată

şi cozonacii mamei

au parcă alte-arome

când fulgi nu vor să cadă

ating fereastra…

Și vine iar Crăciunul, 

Cu daruri mii și mii,

Iar Dumnezeu Preabunul

Privește-ai săi copii. 

E mare sărbătoare,

Căci Domnul nostru vine

S-aducă veste mare

De dragoste și bine.

Și totuși sunt și case,

În care nu-i lumină, 

Dar mare e credința

În nașterea divină.

Să nu uităm vreodată 

De cei plini de nevoi,

Căci darul și iubirea

Ne fac mai buni pe…

În vatra veche focul iarăși joacă,

Sclipind în ochi de prunci nerăbdători,

Iar gerul aspru pare că se-mpacă

Cu lumea-ntreagă, sub un cer de flori.

Pe geamul înghețat, în mii de stele,

S-au zugrăvit păduri de-argintul…

cu răni deschise și doruri nerostite

îți strig numele, fecioară

și găsesc mângâiere sub mantia

unde nu există noapte



sufletul flacără tremurândă

îl porți în privire…

nimic nu îl poate stinge



lacrimile îți șoptesc durerea

și ca o candelă veghezi

când cerul îmi cade pe umeri



palmele strîns unite

îți poartă rugăciunea

până în suspinul zorilor



te port în inimă

dincolo de lumină

dincolo de…

ai rătăcit ninsori în părul ce-am iubit

și-ai cheltuit dulceața pe-un ghimpe cu venin

ești piatra călătoare ce pleacă la cerșit

o lacrimă de ghiață într-un pahar cu chin

uitarea e balsamul ce-mi mângâie obrazul…

Rătăceam, tăceam, tăceam

Peste liniștea agrară;

Vântul stepei, fără ham,

Mă purta ca pe-o povară.

Nu aflam dinspre boltiri

Nicio suliță de soare…

Moș Crăciun digital

Moș Crăciun în pielea goală

scoți zăpada din spital

curge cerul parcă-i smoală

Moș Crăciun în pielea goală

Moș Crăciun cu joben

poposind pe-această coală

a…

Mă întreb ce urmează:

Afară-s luminițe de Crăciun

Și nefericire, lacrimă, suspin

Ce picură-n lumini.

Țipăt, clinchet de clopoțel, voce de buhai,

Trecătorule mai stai,

Ascultă bocetul de nai

Ascuns în cetini!

Tremură nehotărâtă vorba,

Se ascunde în scâncetul lemnului înghețat,

Mă întreb ce mai urmează,

Câți colindători vor fi la colindat

Acum, în acest vertij ciudat,

Un…

Atacată de propriii receptori,

carnea dârdâie în surprindere -

un fel de atac raider, dar fără beneficiar.

Roşu pe dinlăuntru, drept mărturie vieţii;

roşu pe dinafară : neprevăzut-împins-silit

prin crater de maţe ţâfnoase.

Sub tălpi, mocirlă fără ţărm

în care e proiectat întregul mănunchi de găuri de cârtiţă,

descuiate turbat cu piciorul

şi care acum trag de mocirlă,

de parcă-ar fi scobit-o cu un…

Trec zilele toate, cu umbrele lor,

Și-și adun-amprentele, istovitor,

Unele stau, dar altele zboară,

Să-mi nască în sânge o floare rară,

Se-ntind pe lespezi reci ca și boala

Sau râd în soare uitând răscoala

Anilor grei ce mă strâng în spate

Și-a amintirilor adânc îngropate,

Mă uit în jur să-mi găsesc o cale

Dar nu văd decât molecule goale

Ce se zbat puternic în…

Un alt apus se-aprinde peste zare,

Nori negri se-agită dinspre răsărit

Răscoliți de-un vânt cu chef de hoinărit

Și cu dorințe mult prea arzătoare.

Gânduri, acolo-n asfințit se-adună

Să stăvilească astă încercare

Ce are semne clare de…

Ninge ca-n vremuri de altădată,

Aștept cu nerăbdare noaptea de Ajun,

Privesc nostalgic bradul de Crăciun,

Reamintindu-mi viața, toată!

Copilăria-mi pare îndepărtată,

Sunt atâtea amintiri făcute scrum,

În focul anilor pierduți în fum

Mai pâlpâie molatec luminițe de Crăciun.

Focul pocnește viu în vatră,

Mai vine o noapte de Ajun,

Se-aud buhaiele din drum

În noaptea albă,…

Începe cu o poezie

primul buchet de raze al zilei

o cafea cu spumă de zori

cu inevitabila pătrățică

de

ciocolată

savurată

în fotoliul din bibliotecă

inventemul nopții…

 Motto:

Atunci când ți-e sete, fericirea e un pahar cu apă.

(Liviu Rebreanu)

Poteci, poteci încinse, sub razele năuce

Visează țurțuri sloi, pe la ferești și porți,

Halucinantă vară, aminte nu-ți aduce

De răcoroase ierburi, ai vrea – dar nu mai poți!

Iar dacă orizontul s-o micșora întruna

Ca o fatalitate, blestem nescris pe ziduri,

Printr-un complot de taină a stelelor cu…

păi, măi nene, pe maidanul

răscolit de sentimente

se ciucesc șapte mimoze

chinuite de talente.

când fițoase, când viclene,

pe maidanu-alunecos,

își clătesc sub vraja lunii

trupul de la brâu în…