simu și toma roșculescu

au plecat împreună pe drumul vânat al războiului

petrecuți …

S-a-nchis apusul pentru mine

Din răsărit iau haine noi

Iau și cuvinte strânse bine

Dintr-un regal de caprifoi

Dar nu mă plâng privind în urmă

Las semne să dispară-ncet

Eu am ieșit demult…

Curgea peste vreme deșertul în zare

cu dunele-n valuri întinse sub cer,

părea universul din vis care moare,

rupând din adâncuri un ultim mister.

Pe aripa serii creștea nesfârșitul,

cu timpul…

Inspir, expir, inspir, respir, 

Flămânzii  nori înghit cocori, 

Mi-e cerul grâu, un larg desfrâu;

Mă nalț mai sus, acolo…

nisipul in care am ascuns niște amintiri

se întinde ca un pod între noi

dimineața asta e altfel

ușor somnoroasă

toată noaptea a stat de veghe și a vorbit

despre farmecele…

aș putea schimba

o lacrimă

cu un sărut

aș putea schimba

un răsărit de soare

cu o iubire

pragul casei părintești

aș putea să-l schimb

cu cerneala vie

a primăverii

dar nimeni

nimeni 

din toată

lumea aceasta mare…

Nu ! Moartea nu este decât plecarea

Spre-un țărm pe care nu ți-l amintești

Spre valul ce-ți  anunță înserarea

ȘI care te așteaptă să-l iubești

El vine înaintea tuturora

Se-alint-un pic, să vadă cum primești…

ceasul auriu

bate a târziu...

fiind prea târziu

nimic nu mai scriu

nici bine nu știu

dacă mai sunt viu

ori a venit timpul

să urc Olympul...

mă văd în Olymp

afară din Timp

în haine de in

la masa cu vin

mă așteaptă plin

ulciorul cu venin

cui să închin?

pentru ce să închin?

zei la masă nu-s

dar mă privesc de sus

stau și mă privesc

in conclav ceresc

dac-am să-ndrăznesc

cu venin…

Ți-am măsurat talpa piciorului!

Nu am întrat hoțește pe sub plapuma îngăduinței,

să-mi cufund gândurile albastre

prin pereții ființei tale

și să caut indiscret și haihui

rădăcini, ramuri, frunze, ierburi fel de fel...

Deși... mă tulbură această imagine...

Dar ți-am găsit amprenta tălpii tale

în poemele mele, printre flori

ce-mi ascultau fără să clipească…

Trec anii mei ca păsări călătoare

spre un tărâm de vis nedeslușit

lăsând în urmă clipa care moare

pe-o margine de dor fără sfârșit.

Și-atâtea vechi speranțe, revenite,

se-adună-n poarta visului uitat…

șarpele casei
privește în oglindă
are cearcăne adânci
ca o hartă
trei d
ești cel mai frumos
primul șarpe din casă
șoptește oglinda
acesta
spune supărat
să avem rezon
dacă ne uităm puțin
în trecut
i-am dat Evei
să guste din măr
sunt urât
tare urât
dar merele
sunt așa de gustoase
ai dreptate oglindă
sunt așa de frumos

*

cântăreața fără nume și-a uitat gândurile

într-un si bemol

de atunci a primit botezul dragostei

în care se tot îneacă

așteptând la capătul gamei

ultimul spectator flămând

**

ajuns pe creste

alpinistul a coborât

șchiopătând

apoi a lăsat lumina să alunece

în sufletul tău

***

adesea m-am întrebat

dacă și ciocârliile răgușesc

dar am găsit în iarbă

un…

Șapte mari cărări am putut străbate

Șapte rugăciuni m-au condus spre ele

Cu șapte rapsozi am cântat pe note

Note presărate doar cu praf de stele

Când în crucea nopții deschideam portaluri

Către lumi cu sens, în…

Solare timpuri pe care le trăim, sunt chin,

Când gust izvoare-versuri, pline de tumult,

Amăgitoare curgeri, din care-aș bea mai mult,

Că-n minte-i miere, iar în trup, pelin.

Năluca - blestem din care își iau chipul muzele.

În vânt mă-mbrac și-ți curg pe piele flirt,

Păcatul dulce cu miros de mirt,

Tânjind să îmi despici odată buzele.

Vis și parfum ne năpădesc în…

Scrie toate versurile pe care le ştii

Cu mâinile-ți de vânt răscolitor despoi

Ceramici migratoare din antice tărâmuri;

Ți-s pașii legănați stejari ce-ascund druizi

Prin tainicele…

Într-o zi am descoperit gara prin care

Mai trece un singur tren,

Sufletul mi s-a agăţat de ceasul

Arătând veşnicia orei zece,

 Norii mergeau între paralele tăcute

Şi nici o pasăre nu tăia cristalul tăcerii

Aşteptam fără început,

Aşteptam fără răspuns...

Umbra plecase uşor,

Poate de teamă

Ori plictiseala unui prezent

 Pentru care nu plăteam bilet,

Nu ştiam unde voi visa

Spre sud, spre…