în apostrof de văpăi

visând până la epuizare

căutarea îşi scufunda răsunetul

în miezurile verii

poate e un vers născut în păcat

popasul acesta învolburat de păreri

fior dureros pentru mai devreme

din sărutul cu metaforele ispitei

val năvală

se deschideau oglinzile dimineţii

curcubeu năpustit înaintea ploilor

balansa presimţiri de noi tâlcuri

şesurile îşi roteau eternitatea

printre morgane

desfeciorate de…

Din gura răsăriturilor

care mă mușcă de priviri

curg fluvii învolburate

de fiori stelari.

Nufăr plutind pe salivă de haos

îmi pare urna timpului -

plină cu fumul

plânsului dumnezeiesc

incinerat în ațâțarea nașterii

de cenuși avare.

Păianjeni scârbiți de soare

jupoaie

asfințituri otrăvite cu impresii

prefigurând o climă

cu dinți de contrarii.

Ascunsul păzitor…

Fântânile coboară spre cer limpezime,

susurul apei întâlnește Luna.

din când în când, câte o licărire de stea

îmi amintește că dragostea, nebuna,

e stăpână pe inima mea.

unde sunt iazurile, morile de măcinat

timp netrecut,

vremea bețiilor?

mă întreb și astăzi

dacă te-am cunoscut

libertate, în țara bucuriilor.



clipă de pulbere, scornire de vânt,

iluzie de joc și de jar,

silabă rătăcită de…

între orbi numai ea era vederea

pe sub trestie de gând ea ducea lemnul ud al unui zâmbet

trecea

prin aer de păsări ea albastră era

frunză de mare

frumoasă în cămașa unei ploi…

când m-am privit ultima oară

într-un ciob de cer

n-am văzut iubirea voalată 

și nici chingile s-o țină prizonieră 

în vreo carceră născută peste noapte

semăna mai mult cu argintul viu

mânjea cu lumină toate direcțiile spre care țâșnea

m-am gândit că așa o fi bine 

și-am lăsat-o în pace să-și facă de cap

n-am văzut nicio graniță pusă vizitatorilor de inimă

poate c-ar trebui să-mi mai fi selectat trecerile

dar n-am…

mă aşteptam la suflet să-l aflu

cantonat în timp, departe şi să-şi  

verse lacrimile unui absurd creat

de trecătorul “niciodată” al minţii

ce stă la poartă

şi nu ştie să lupte,

să rupă lanţul ce-i (dez)leagă.

Strig şi mă strig.    

dezgrop stelele din noapte prin pipãit

apoi le pun etichete stranii

dupã un inventar ciudat de strict

şi mã întreb de unde naiba ştiu ordinea

înainte de fiecare rãsãrit

îmi îngrop visele sub val pe o plajã plânsã

oricum nu ştiu sã adun razele de soare din nisip

aici mã pierd printre atâtea detalii

încât nu mai pot aduna nici mãcar din doi în doi

umbra albã ieşind din mare îmbrãcatã în…

Mi-s lumânările zilelor trăite

de flăcări distilând

plânsul întunericului gol

cum sunetul unui sicriu bătut

cu diamante de patimi

de crucea pentru care

m-au rânduit cupă

izvoare de slavă

râzâdu-mi

din tălpile Lui Dumnezeu.

De n-ar fi albstrul refractar

al închipuirii,

ochii sferelor m-ar ninge

cu sunete de netimp devenite

forme de îngeri…

Am visat că sufletul tău mi se odihnea în palmă

fragil întrupat în liniștea ploii

n-am știut să duc mesajul în mare

să-ți dau drumul și plutind printre veri coapte

să aștept apusul prin ochiul pictorului

pentru care lumea e meditația dinaintea primei tușe 

ce urmează e…

când îşi vede sultanul boii la teleguţă

se minunează şi soarele că ceva străluceşte mai tare ca el

mi-am dus calul să-şi ia măsuri pentru căruţă

nu mai pot călări

gândurile astea sunt atât de grele

au căzut în burtă

bietul cal

bine că nu s-a topit

şi potcovari nu mai sunt

la gâtul sultanului atârnă o potcoavă imensă de aur

cât burta plină de gânduri

am grijă de…

Între mine şi gând pustiul îşi aşterne ţinutul

trăiesc cuvintele cu teama de-a nu mă regăsi în ele

m-au învins aşteptările picioarele ascunse-n nisip

îşi caută paşii asemeni corbului ce-şi priveşte zborul

printre umbrele aripilor

cine mă va aduce la tine şi cum ne vom recunoaşte

undeva gândul mă aşteaptă la fel de singur

la fel de nefericit

ochii mei pierduţi în păduri de priviri

străjuiesc veşnicia sub frunte

admir frumuseţea acestui…

E soare, fac bastoane. Mă simt ca pedepsit!

Mi-au scos afară masa, dar tot m-am plictisit.

Ascund sub masă arcul, am și săgeți de stuf…

Să nu vadă mamaia, c-o să mă ia de ciuf!

N-am țintă, dar cu timpul voi trage mai precis.

Și exersez cu râvnă. Bastoane n-am mai scris…

Mamaia face focul, gătește de mâncare,

Iar eu încerc s-ating o vrabie-n mișcare.

Și trag! Săgeata zboară! Și-ajunge-n al ei zbor

Se-nfige la…

niciodată cuvântul nu mi-a fost atât de prieten

ca atunci când am luat biciul

și l-am scos din cușcă

mi-a întins sângele

încât

au început oameni să mă înoate 

muzicantul tocmai coborâse din gutui un pui de bolero fără cămașa pe el și

pompierii visau cu vârful degetelor iubitele care  se scurgeau printre buze iar focul

era numai o apă care stătea la gura sobei și asculta

câinii…

Manifestul luminii 



În pustiul deşertului tău 

ai adunat atâtea lacrimi, dar ştii că …

Trece vara peste deal

Înflorind cărările,

Câmpul verde, ireal

Îşi îmbracă iile.

Ies mândrele la hotar

Să-mpletească zările

În cununi de chihlimbar

Să-şi afle ursitele.

Focuri se aprind pe culmi

Să-mblânzească relele

Venite din alte lumi

Să tulbure apele.

Cântă păsările-n crâng

Să joace Frumoasele,

S-ajungă poamele-n pârg

Să-mplinească visele!

Trec fuioarele de vânt

Peste case şi grădini

Culcând…

străzile poartă numele trecutului pe niciuna nu scrie prezent

oamenii zombi în miniatură se plimbă cu statuile în ei

sunt așa de grei și abia se târâie pe zguri

așteaptă și iar așteaptă să se înverzească vreun vis

să poată trece pe strada speranței numărul opt întors

am început să cred că fiecare om are câte-un Brâncuși 

acolo unde piatra se adună peste piatră 

modelează coloane dar nu verticale

sinusoidale mai mult pe linia orizontului…