Ţi-am adunat din ţărână paşii, cuvintele

privirile ţi le-am pus pe margini

de şanţ să ţi le spăl cu rouă

fără să-mi dau seama că s-au

amestecat ca un aluat viu cu ale mele

mă pierdusem sub pleoapele tale

te pierduse-i sub fruntea mea …

Priveam în jos şi cerul se-ngustase

În ochii mei cu pleoape de crispări.

În cuib de gând, rutina adunase

Doar iarbă răvăşită de plecări.

Nimic din jur nu-mi mai trezea surâsul

Iar umbra-mi de zăpadă tremura,

Barajul ce zăgăzuise plânsul

Se năruise…  Frigul aiura

Şi se-nteţea în trupul înserării

Un vânt de dor, năvalnic şi rotund

Mă înveleam cu haina nerăbdării

S-ajung la tine şi să mă…

motto:

în ziua aceea soarele îmi va fi roșu

cântecul lebedei mă va legăna rotund

                                                ca o împlinire

cine-mi ești să mă dai afară din mine

și de ce m-ai renaște din pântecul tău

.................................................................

și acum îți port parfumul sărutului

prin buzunarele minții

pe străzi…

de când e lumea pe pământ

de când e lumea pe pământ

același soare plin de foc

aceleași ploi, același vânt,

dar și noroc și nenoroc.

aceeași lume, alte fețe,

zboruri celeste descifrând,

spre dorurile ei…

Eşti înger din Universul paralel

Şi rătăcesti prin liniştea-i deplină

Pictezi pe suflet vise fel de fel

Când noaptea se revarsă luna plină



Un înger, o făptură zburătoare

Pe cerul albăstrui sub care norii

Se scurg în depărtări tânguitoare

Unde stau şi visează muritorii



Eşti înger, eu om ce trudesc să ştii

Să nu fie-ntre noi…

Februarie e luna cea mai scurtă

S-a terminat cu iarna într-un fel

Vom strânge, iar, cureaua peste burtă

Şi vom răbda, sperăm, încă niţel

Deşi afară-i cald, mergând în piaţă

Văzând cât costă-o mână de spanac

Simţim  cum ne cuprind fiori de gheaţă

Şi cum ne taie crampe la stomac

La…

Când în genunchi uscați, adânc mă îngropa

Durerea spin, a crucii mele grele dintre umeri

Mi te-ai născut, ca vis și caldă foc, tu steaua mea

Și ai avut răbdare, ca nașterea să-mi numeri.

Pe când, cu părul smuls, din trunchi și fără vină

Ecoul mă lovea morbid cu dinții de pereți și știrb

Tu mi-ai udat căsuța albă din copac, la rădăcină

Cu smirnă albă, fum de-încredințat și dulce nimb.

Când foamea de prea viu mă…

Se târăsc 

Cu țepii uscat-veștejiți, înfipți

Înspre jos

Dezflorirea

E rușinea bobocului viu

Prea infatuat

De hârtie

Sunt rădăcinile putrezite

Pe dinăuntru

Din apă

E drumul spre înecare

Și atât de albastru 

Note strâmbe sunt

De simfonie atonă

Și surdă

Calea spre drept

E strâmbă

Și atâta de grea!

25 11…

M-am întrebat de ce-mi doresc

Să locuieşti în gândurile mele,

Chiria-n lacrimi eu să ţi-o plătesc

Când uneori te rătăceşti în ele.



Îmi sunt copacii martori în iubire

Şi păsările toate de prin jur,

Un zbor legat cu viaţă-n nemurire

L-am pus în noapte viselor contur.



În templul meu cu…

Într-un colţ,

stăpânit de patima vremurilor trecute,

era azvârlit ca nefolositor,

visa la ziua când va fi dat

de o naivitate aproape ironică,

să înşiruie în rânduri

precum grămezile de pietriş

de pe marginea drumului,

fiecare amănunt

cu neputinţă de comunicat,

umflându-şi obrajii

cu pleoapele larg deschise

în umbra…

Cu faţa scofâlcită

cerceta în tihnă,

pipăia,

privea norii rostogolindu-se pe cer

exprimând un amestec de forţă

să strecoare o zare de lumină.

Nu se auzea

niciun

zgomot.

Noiseless

With sunken…

DECOJIREA DE UMBRE

cad spaimele ca nişte toamne putrede

ochiul meu drept extrage rădăcina pătrată

din veşnicie

ies din pupă curcubeie în procesiune tăcută

încep să urce de-a…

cad zilele acestei primǎveri

peste zidurile vechi ale unor mori de vânt

într-un ritm cadențat

smuls din măruntaiele orelor săptămânilor

şi clipei

peste care abia m-am aşezat

curg tangent cu văzduhul niarne*

amintindu-mi

că nu am şansa…

trezită din somnul glacial

iarna

îşi abandonează trupul degerat de netrăire

aerului sculptat  într-o inimă  tânără

… iarna

 respiră  fiecare petală  răsărită  alb

din pământul asurzit de strigătul păsărilor

părăsite de zbor

peste orele  ascuţite de ninsori

iarna

 îmbracă vremuri  înfrunzite

triunghiular  la malul  lui martie

se leapădă  de gândurile

scrijelite de…

Cântă o pasăre pe umerii lunii,                  

cântec timid, franjurat în arii secerate

de jurământul unui țărm poposit deodată

lângă un râu;…

când m-am trezit Dumnezeu mă privea în ochi

ca pe un asasin

aş fi vrut să-i rostesc un gând şi

să mă lepăd de povara

cuvântului nerostit

însă cuvintele

se risipeau în mine

în rotocoale grele şi negre

ca un zbor izgonit de pe…

(imi cer scuze pentru lipsa diacriticelor,din pacate nu reusesc sa le descarc de niciunde,insa cu bunavointa dvs.indraznesc a-mi scrie poezia,asteptand critici si pareri.)

Prea repede-ai plecat

poate a trebuit...

Te mai zaresc abstract prin dorul rastignit

In sufletul pustiu , durerile azi ning

Si-n fiecare zi de cand nu-mi esti

ma sting

Vas naufragiat e zborul zamislit

Amfore ce se sparg in visul asfintit...

Ai spus sa…

primăvara durerilor noastre

de ce mergi omule cu capul plecat

privește la soare privește la lună

noi suntem povestea cu finalul neterminat

murind cu ghiocelul în mână

a venit primăvara durerilor noastre

superb fericirea zboară pe lângă noi

avem…

Tristeţea-i

tivea pleoapele de jos

umbrindu-i faţa brodată

parese

cu flori de câmp.

Cu o expresie uimită a chipului,

învăluit într-o ciudată seninătate

sub un nas ascuţit,

rămânea surd

la întrebările din ochi.

Respira aerul

cu…