Și te-am iubit. Dar ce folos

C-am blestemat furtuna

Și-am îmbrăcat toamna pe dos.

Căzuse, parcă, bruma,

Iar mai încolo, peste iaz,

Tot alergând prin iarbă,

Un greier se dădea viteaz

Și își făcea de treabă.

Avea s-adune pași căzuți

Īntr-o îngenuchere,

Erau din ce în ce mai mulți

Și-aveau pe talpă miere.

Nu știu pe unde te-ai ascuns

Să stai la sfat cu vracii,

Dar știu ca-n zare, spre apus,…

Motto:

„Lazăre, ridică-te şi umblă”

Trecu un an în ghizunia ta,

E iarnă, ger, zăpadă tot nu este.

Mă-ntreabă prietenii, mai scrii ceva?

Şi despre  tine  cum  ne vine veste.

Eu cred că totuşi mai compui poezii,

În somn profund, în Coza ta natală,

Poemele  sunt triste pandemii,

Iar versul lor ne roade ca o boală.

Şi aşteptăm să vină seara ta

Să le reciţi în clipele astrale

Iar…

pârâul curge leneș iar luna cade-n raze

din irisul privirii lumina se încheagă…

Am împărțit emisfera boreală în două,

apoi am tras la sorți.

Dar s-a făcut ghem de culori și s-au încurcat;

de atunci nu mai recunoaștem toate promisiunile

ascunse în potcoave de lemn

la drum de piatră.…

cum pot să-mi dovedesc c-ai existat?

cum să zâmbesc când știu că n-am visat?

strivit de certitudini și păreri

mă zbat ca-n somn... dar nu ești nicăieri!

lacrimi fierbinți mi se preling agale

pe-obrajii palizi, trași și osteniți

cât de amare sunt urmele tale!

și cât de grei sunt pașii tăinuiți!

trec zile lungi ca robii de povară

și nopțile sub stele se opresc...

mi-s ochii plini de chipul dintr-o vară

nu pot s-adorm... nu pot…

pe vremea lui pazvante, undeva,

unde  dracu încă n-a ajuns,

trăia un ins cinstit, din mucava,

cu multe alifii pe față uns.

la el veneau în șiruri indiene,

cu prepelițe, pești și busuioc,

cu bragă pritocită-n damigene,

toți matracucii stării de mijloc

și le-așezau în fața lui, ofrandă,

iar el în haine…

brazde de toamnă -

obrajii bunicului

mai încrețiți

     *****

ploaie de noapte -

în fiecare baltă

o lună plină

     *****

rochița roșie

cu șapte puncte negre -

buburuza la bal

     *****

suflu de crivăț -

câmpul pregătit pentru

zăpezile noi

     *****

coceni de porumb -

cea dintâi vioara

a…

Te aștept prin miracol să vii din visare,

să răsari dintr-un crin, o alb-arătare.

Spre răscruce de zodii când visul mă-mbie,

ciudat peste linii s-așterne-armonie...

În ceasul uitat am pornit spre răscruce,

din pulberi stelare, cărarea mă duce

urmând fantomatic chemarea iubirii.

Rătăcesc, peregrin, pe arcadele firii.

În timpul oprit, în feeric azur,

dinspre zare venind, căpăta-vei contur.

În doi, vom putea să dăm glas împlinirii.…

TANGOUL CELOR 6 T
(Egipteană)

T rebuie să crezi pentru a vede…a RA
T rebuie să vezi pentru a pute…a RA
T rebuie să poţi pentru a lupt….a RA
T rebuie să lupţi pentru a ave…..a RA
T rebuie să ai
ŢARĂ pentru a cîştig…A PĂ RA

RA = Zeul Soarelui la Egipteni

Nicu Doftoreanu - Ianuarie 1976
(Publicat în Volumul .«Tangouri mereu Tangouri « apărut la Editura Destine în anul 2004)

când cerbii mei înrămurați colindă,

prin vara-gara ta, inoportun,

aș vrea, de s-ar putea, să mai rămân

să-ți urc îmbrățișările la grindă.

să-ți ciricipițesc la mandolină -

deși e scris în stele că-s afon -

iar când cu barca va veni charon

să-i dau un kil pătrat de tescovină  

și să te uite, într-un fel,…

alerg pe țărm când valul se destramă

și simt cum talpa infinit pătrunde

nisipul blând ca mângâieri de mamă

atât de cald cum nu mai e niciunde

poate secunda mai zelos așterne

regretul în clepsidre când alege

din restul mineralelor eterne

nisipul să ne scurgă dupa lege

nu cred ca neființă vreodata

să mă întorc în nimfa unui flutur

când viața de nisipuri e prădată

în inima…

Un pui de rogojină

A împlinit visul bunicii:

(Călcată de botforii grei şi plini de glod,       

Biata de ea, îndurerată   

De-o viaţă irosită cu mujicii,                           

Şi-a dat obştescul sfârşit, într-o poiată...)

Ajunse-acolo, sus-sus, pe corzile de coviltir...

O, doamne,

Ce răsfăţ de soare,

De ploaie, vânt şi dulce…

Din palma mea izvorăşte iubirea

pe care o sorbi însetată, cu dor.

Gândul meu ca un fluture

întinde aripi largi în zbor,

tu floare de mac arzândă în lan

aştepţi sărutul meu pereche,

inima cântă prin al tău cuvânt

şi piatra te simte-n ureche.

Sub privirile noastre-n tandem,

muşchiul pădurii ni-i pernă,

umbrele se-mbrăţişează:

glorie clipei, eternă!

apărăm un tranșeu zi și noapte

de cine, nici noi nu știm prea bine

că nici un dușman nu se-arată la față

în fiecare dimineață, comandantul ne spune:

”inamicul poate veni din est sau din vest,

din nord sau din sud, să fiți mereu pregătiți!”

noi nu știm prea bine ce-nseamnă să fim pregătiți

ținem aproape carabinele cu care au luptat

părinții, bunicii și străbunicii noștri

vechi și scrijelite, dar pe care le lustruim zilnic

în lipsă de altă…

In memoriam -ION LAZĂR DA COZA

Prieteni, vreau să împart cu voi tristeţea mea:

Aniversam nu demult, anii rămaşi în urmă cândva.

Aşteptând de la voi scriitorii, prietenii mei,

Aceşti magici zămislitori de…

Sorbeam dintr-o ulcea atemporală

toată simțirea sângelui din lut;

Un picurar* cânta o pastorală

pe-arcada unui timp necunoscut.

Trona serenitatea lumii care

își păstorea mioarele în…

Plămânii-mi sunt plini de valuri

Sărate și-nverșunate,

Care m-au răpus la malul

Alor tale albe pleoape.

Mă scufundă nemiloase

În atlanticele ape,…