Irimia Valentin's Comentarii - ÎNSEMNE CULTURALE2024-03-28T18:49:15ZIrimia Valentinhttps://insemneculturale.ning.com/profile/IrimiaValentinhttps://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2968760692?profile=RESIZE_48X48&width=48&height=48&crop=1%3A1https://insemneculturale.ning.com/profiles/blog/feed?user=2hhymixy4fgq7&xn_auth=noJoc de mirăritag:insemneculturale.ning.com,2015-06-18:6515444:BlogPost:7221572015-06-18T04:26:35.000ZIrimia Valentinhttps://insemneculturale.ning.com/profile/IrimiaValentin
<p></p>
<p>era mâine<br></br> şi în necuprinderea lui<br></br> creşteau nişte bolţi atât de limpezi<br></br> încât puteai să zideşti în ele<br></br> celelalte zile ale săptămânii</p>
<p>tu mă chemai în dosul palmei<br></br> să-mi arăţi plânsul unor îngeri<br></br> care uitaseră cum se tresare</p>
<p>mă chemai atât de furtunos<br></br> încât îţi înghiţeai<br></br> fosforescenţa propriei respiraţii</p>
<p>în acest joc<br></br> viitorul se rostogolea către începuturi<br></br> iar cuvintele noastre<br></br> se zbăteau în interiorul…</p>
<p></p>
<p>era mâine<br/> şi în necuprinderea lui<br/> creşteau nişte bolţi atât de limpezi<br/> încât puteai să zideşti în ele<br/> celelalte zile ale săptămânii</p>
<p>tu mă chemai în dosul palmei<br/> să-mi arăţi plânsul unor îngeri<br/> care uitaseră cum se tresare</p>
<p>mă chemai atât de furtunos<br/> încât îţi înghiţeai<br/> fosforescenţa propriei respiraţii</p>
<p>în acest joc<br/> viitorul se rostogolea către începuturi<br/> iar cuvintele noastre<br/> se zbăteau în interiorul fierbinte<br/> al faptei ce nu vroia să se-ntâmple</p>
<p>şi pentru că era încă mâine<br/> mirări aprinse ne împingeau către o lume<br/> unde chiar şi închipuirile umblau fără mască</p>Noaptea cea de toate zileletag:insemneculturale.ning.com,2015-06-06:6515444:BlogPost:7187342015-06-06T06:44:47.000ZIrimia Valentinhttps://insemneculturale.ning.com/profile/IrimiaValentin
<p></p>
<p>Vămi îngropate-n fecale de câine<br></br> Şi luna-n exil, prea mică, prea frică,<br></br> Coboară un cer, alt cer se ridică<br></br> Iar saltul lui azi se-adaugă-n mâine.</p>
<p>Seminţe, sentinţe, păduri ce ne sorb,<br></br> Noi anotimpuri în mori de uraniu,<br></br> Un aspru reflux zvâcneşte sub craniu<br></br> Şi pârguri se-ntorc înspre soarele orb.</p>
<p>Altare apun schimbate-n redute,<br></br> Ce lume ascunsă sub aprigi tăceri,<br></br> Ce beznă, ce dans de zodii pierdute</p>
<p>Şi-o rază de slavă cui poţi să…</p>
<p></p>
<p>Vămi îngropate-n fecale de câine<br/> Şi luna-n exil, prea mică, prea frică,<br/> Coboară un cer, alt cer se ridică<br/> Iar saltul lui azi se-adaugă-n mâine.</p>
<p>Seminţe, sentinţe, păduri ce ne sorb,<br/> Noi anotimpuri în mori de uraniu,<br/> Un aspru reflux zvâcneşte sub craniu<br/> Şi pârguri se-ntorc înspre soarele orb.</p>
<p>Altare apun schimbate-n redute,<br/> Ce lume ascunsă sub aprigi tăceri,<br/> Ce beznă, ce dans de zodii pierdute</p>
<p>Şi-o rază de slavă cui poţi să mai ceri?<br/> Gâtlejul e surd, urechile-s mute<br/> Iar saltul lui astăzi se-adaugă-n ieri.</p>Literă cu literătag:insemneculturale.ning.com,2015-04-27:6515444:BlogPost:7083852015-04-27T04:59:52.000ZIrimia Valentinhttps://insemneculturale.ning.com/profile/IrimiaValentin
<p></p>
<p>ca să iubeşti ai nevoie de lacrimi<br></br> şi poate-ţi va fi îndeajuns a ghici<br></br> că tresărirea întemniţată în noi<br></br> nu e decât răspunsul<br></br> unor umbre care n-au ars complet</p>
<p>câtă dorinţă atâta risipire<br></br> Dumnezeu se îmbată<br></br> cu otrava gândurilor noastre<br></br> dimineţile curg pe nişte portative<br></br> din ce în ce mai scurte</p>
<p>acum ţi-au îmbătrânit cuvintele<br></br> şi nu mai ştii ce să faci<br></br> ai uitat şi undeva-ul acela<br></br> în care ţi s-a rătăcit…</p>
<p></p>
<p>ca să iubeşti ai nevoie de lacrimi<br/> şi poate-ţi va fi îndeajuns a ghici<br/> că tresărirea întemniţată în noi<br/> nu e decât răspunsul<br/> unor umbre care n-au ars complet</p>
<p>câtă dorinţă atâta risipire<br/> Dumnezeu se îmbată<br/> cu otrava gândurilor noastre<br/> dimineţile curg pe nişte portative<br/> din ce în ce mai scurte</p>
<p>acum ţi-au îmbătrânit cuvintele<br/> şi nu mai ştii ce să faci<br/> ai uitat şi undeva-ul acela<br/> în care ţi s-a rătăcit numele</p>
<p>trezite de unda prevestirilor<br/> pupilele mele<br/> te vor sorbi literă cu literă<br/> până când rămas fără margini<br/> chiar şi nimicul se va putea numi prisos</p>Odaia cu cinci pereţitag:insemneculturale.ning.com,2015-03-26:6515444:BlogPost:6989062015-03-26T07:31:42.000ZIrimia Valentinhttps://insemneculturale.ning.com/profile/IrimiaValentin
<p>de la o vreme<br></br>înving şi mor de câteva ori pe zi<br></br>încât nici eu nu mai ştiu<br></br>dacă sunt anotimp sau literă</p>
<p>de dimineaţă eram tânăr<br></br>furişată pe la încheieturile misterului<br></br>singurătatea devine o culoare<br></br>ce creşte odată cu simplitatea ei</p>
<p>de fiecare dată când <br></br>realul soarbe tot jocul din întâmplări<br></br>strig doar pe cine nu mă strigă<br></br>aerul îmi troieneşte măreţia durerii</p>
<p>odăii mele<br></br>i-a mai crescut un perete ce nu mă cunoaşte<br></br>pe veghea lui…</p>
<p>de la o vreme<br/>înving şi mor de câteva ori pe zi<br/>încât nici eu nu mai ştiu<br/>dacă sunt anotimp sau literă</p>
<p>de dimineaţă eram tânăr<br/>furişată pe la încheieturile misterului<br/>singurătatea devine o culoare<br/>ce creşte odată cu simplitatea ei</p>
<p>de fiecare dată când <br/>realul soarbe tot jocul din întâmplări<br/>strig doar pe cine nu mă strigă<br/>aerul îmi troieneşte măreţia durerii</p>
<p>odăii mele<br/>i-a mai crescut un perete ce nu mă cunoaşte<br/>pe veghea lui se preling tăceri de icoană<br/>căldura e doar o pândă plăpândă</p>
<p>nu mai am de pierdut <br/>niciun semn al morţii<br/>înfrângerile îşi au chibzuiala<br/>zidită numai din izbânzi</p>La un pas de tăceretag:insemneculturale.ning.com,2015-03-14:6515444:BlogPost:6946572015-03-14T06:32:10.000ZIrimia Valentinhttps://insemneculturale.ning.com/profile/IrimiaValentin
<p></p>
<p>să nu jeleşti scrijeleşti<br></br> dimineţile unui adevăr<br></br> în pupila răsfrântă a lui<br></br> se deschid maree şi pârguri</p>
<p>acum când pe umerii anotimpului<br></br> înfloreşte de două ori mai multă tăcere<br></br> veştile se întorc<br></br> îşi aşază târziurile<br></br> în fagurii unui somn mai bătrân</p>
<p>orice atingere alunecă<br></br> precum un descântec de adio<br></br> acesta este singurul drum<br></br> cu mai multe capete</p>
<p>pregăteşte o zare mai adâncă<br></br> pregăteşte altă linişte<br></br> vom lupta…</p>
<p></p>
<p>să nu jeleşti scrijeleşti<br/> dimineţile unui adevăr<br/> în pupila răsfrântă a lui<br/> se deschid maree şi pârguri</p>
<p>acum când pe umerii anotimpului<br/> înfloreşte de două ori mai multă tăcere<br/> veştile se întorc<br/> îşi aşază târziurile<br/> în fagurii unui somn mai bătrân</p>
<p>orice atingere alunecă<br/> precum un descântec de adio<br/> acesta este singurul drum<br/> cu mai multe capete</p>
<p>pregăteşte o zare mai adâncă<br/> pregăteşte altă linişte<br/> vom lupta cu răsunetele ei<br/> până vom deveni adormire de ţărmuri</p>Doar mamatag:insemneculturale.ning.com,2015-03-08:6515444:BlogPost:6925092015-03-08T07:04:25.000ZIrimia Valentinhttps://insemneculturale.ning.com/profile/IrimiaValentin
<p></p>
<p>ochii morţilor s-au întors<br></br> pânda lor s-a transformat <br></br> în dangăte desperecheate<br></br> uscăciunea lor <br></br> spintecă ordinea culorilor</p>
<p>groparii nu mai împart odihnă<br></br> mi-am vândut degetele<br></br> mi-am vândut saliva<br></br> ca să pot scrie acest poem<br></br> am lăsat să-l citească mai întâi animalele</p>
<p>oraşul este o cuşcă o groapă comună<br></br> în care lucrurile se grăbesc<br></br> nimbul fiecărei secunde este rostogolit<br></br> de un Dumnezeu prea grăbit</p>
<p>aseară s-au…</p>
<p></p>
<p>ochii morţilor s-au întors<br/> pânda lor s-a transformat <br/> în dangăte desperecheate<br/> uscăciunea lor <br/> spintecă ordinea culorilor</p>
<p>groparii nu mai împart odihnă<br/> mi-am vândut degetele<br/> mi-am vândut saliva<br/> ca să pot scrie acest poem<br/> am lăsat să-l citească mai întâi animalele</p>
<p>oraşul este o cuşcă o groapă comună<br/> în care lucrurile se grăbesc<br/> nimbul fiecărei secunde este rostogolit<br/> de un Dumnezeu prea grăbit</p>
<p>aseară s-au ciocnit două continente<br/> şi strigătul lor<br/> mi-a străpuns respirarea<br/> ajungând în veşnicie</p>
<p>dar ori de câte ori<br/> mă întorc în labirint să-mi culc umbrele<br/> doar mama mă aşteaptă uitată<br/> îmi mângâie prelung fiecare tăcere<br/> chiar dacă palmele ei au murit demult</p>Lumina vuia răstălmăcitoaretag:insemneculturale.ning.com,2015-03-07:6515444:BlogPost:6908832015-03-07T07:00:00.000ZIrimia Valentinhttps://insemneculturale.ning.com/profile/IrimiaValentin
<p></p>
<p>s-a întâmplat demult<br></br>pe atunci nopţile îşi amestecau tăcerile<br></br>cu saţul fiecărei închipuiri<br></br>iar dimineţile aveau ferestre <br></br>în formă de ruguri</p>
<p>genele tale <br></br>erau asuprite de nişte deliruri prelungi<br></br>şi atunci când clipeai<br></br>lumina vuia răstălmăcitoare</p>
<p>se îndeseau gerunziile sângelui<br></br>cu trupuri de nefiinţă <br></br>sorocurile noastre pluteau<br></br>între câteva văzduhuri paralele</p>
<p>şi iar şi iar<br></br>mai adăugam câte o nebunie fierbinte<br></br>pe…</p>
<p></p>
<p>s-a întâmplat demult<br/>pe atunci nopţile îşi amestecau tăcerile<br/>cu saţul fiecărei închipuiri<br/>iar dimineţile aveau ferestre <br/>în formă de ruguri</p>
<p>genele tale <br/>erau asuprite de nişte deliruri prelungi<br/>şi atunci când clipeai<br/>lumina vuia răstălmăcitoare</p>
<p>se îndeseau gerunziile sângelui<br/>cu trupuri de nefiinţă <br/>sorocurile noastre pluteau<br/>între câteva văzduhuri paralele</p>
<p>şi iar şi iar<br/>mai adăugam câte o nebunie fierbinte<br/>pe cumpenele aprigi dintre anotimpuri<br/>iar eu strigam învolburat<br/>scapă-mă scapără-mă<br/>şi mă frângeam spăşit<br/>odată cu tihna cuvintelor</p>
<p>dacă aş fi ştiut<br/>că nu pe mine mă aşteptai<br/>ci doar nesomnul meu încărcat de silabe<br/>ţi-aş fi aprins câte un mic descântec<br/>pe fiecare adeverire<br/>cu care se umpleau urmele noastre</p>
<p>s-a întâmplat demult<br/>atât de demult<br/>încât mai mult ca sigur că nici nu s-a întâmplat<br/>zarea gândului îşi roteşte arşiţele<br/>pe veghea aceluiaşi drum fără drum</p>Femeie fără truptag:insemneculturale.ning.com,2015-03-01:6515444:BlogPost:6888292015-03-01T13:44:27.000ZIrimia Valentinhttps://insemneculturale.ning.com/profile/IrimiaValentin
<p></p>
<p>n-a rămas din finirea ta<br></br> decât paloarea unei şoapte<br></br> desfăşurată peste grafia nopţii</p>
<p>ştiu cine nu eşti<br></br> măşti pe-alese<br></br> se zvântă încă sub restrişti de priviri</p>
<p>deşi nu mai ai trup<br></br> nu mai ai devenire<br></br> prin ecuatorul gândului îmi zvâcnesc<br></br> ecourile sânilor tăi când învăţau să zboare</p>
<p>să nu crezi în crezări<br></br> din îndelungul contur al absenţei<br></br> chiar şi eu beau aer şi respir apă<br></br> iar câteodată de plictiseală<br></br> îmi îmbrac…</p>
<p></p>
<p>n-a rămas din finirea ta<br/> decât paloarea unei şoapte<br/> desfăşurată peste grafia nopţii</p>
<p>ştiu cine nu eşti<br/> măşti pe-alese<br/> se zvântă încă sub restrişti de priviri</p>
<p>deşi nu mai ai trup<br/> nu mai ai devenire<br/> prin ecuatorul gândului îmi zvâcnesc<br/> ecourile sânilor tăi când învăţau să zboare</p>
<p>să nu crezi în crezări<br/> din îndelungul contur al absenţei<br/> chiar şi eu beau aer şi respir apă<br/> iar câteodată de plictiseală<br/> îmi îmbrac superstiţiile în riduri</p>
<p>când nu va mai fi nevoie să ştii<br/> dacă risipele au şi ele vise<br/> să nu adânceşti în memoria nimicului<br/> un altceva un altfel mai statornic<br/> să nu<br/> să nu</p>Subtitlurile semeţieitag:insemneculturale.ning.com,2015-02-14:6515444:BlogPost:6829172015-02-14T15:00:00.000ZIrimia Valentinhttps://insemneculturale.ning.com/profile/IrimiaValentin
<p></p>
<p>voi care-aţi ars culori clocotite<br></br>în asprul vileag al retinei<br></br>numele voastre<br></br>cutremură subpământurile memoriei</p>
<p>acolo unde s-a scurs ochiul răului<br></br>departe de departele răspunsului<br></br>închipuirile se nasc una pe cealaltă</p>
<p>aproape de aproapele întrebării<br></br>în fiecare dimineaţă creşte un zid</p>
<p>totul poate fi răscumpărat<br></br>înmănuşată în sudoarea victoriei<br></br>semeţia însăşi vă e<br></br>precum un vers care se răzbună</p>
<p>voi ce-aţi împrejmuit…</p>
<p></p>
<p>voi care-aţi ars culori clocotite<br/>în asprul vileag al retinei<br/>numele voastre<br/>cutremură subpământurile memoriei</p>
<p>acolo unde s-a scurs ochiul răului<br/>departe de departele răspunsului<br/>închipuirile se nasc una pe cealaltă</p>
<p>aproape de aproapele întrebării<br/>în fiecare dimineaţă creşte un zid</p>
<p>totul poate fi răscumpărat<br/>înmănuşată în sudoarea victoriei<br/>semeţia însăşi vă e<br/>precum un vers care se răzbună</p>
<p>voi ce-aţi împrejmuit infinitul<br/>armurile vi s-au sudat de trup<br/>avânt după avânt<br/>vă veţi întoarce totuşi mereu <br/>să plângeţi bucuria zadarului</p>Până peste răgaztag:insemneculturale.ning.com,2015-01-31:6515444:BlogPost:6781632015-01-31T14:30:00.000ZIrimia Valentinhttps://insemneculturale.ning.com/profile/IrimiaValentin
<p></p>
<p>în ochii bolnavi de uimire</p>
<p>ai dimineţii<br></br>s-a rătăcit vestea că<br></br>infinitul nu s-a inventat încă</p>
<p>de atâta clintire<br></br>somnul zeilor s-a transformat în atingeri<br></br>în vârful fiecărui deget<br></br>le-au mai crescut încă cinci degete</p>
<p>nu trântiţi uşa destinului<br></br>pentru a trăi îndoiala până la dospire<br></br>trebuie să îmblânziţi acele târziuri<br></br>aflate la capătul fiecărui lucru</p>
<p>de când<br></br>copacii au învăţat să zboare<br></br>viaţa se măsoară în…</p>
<p></p>
<p>în ochii bolnavi de uimire</p>
<p>ai dimineţii<br/>s-a rătăcit vestea că<br/>infinitul nu s-a inventat încă</p>
<p>de atâta clintire<br/>somnul zeilor s-a transformat în atingeri<br/>în vârful fiecărui deget<br/>le-au mai crescut încă cinci degete</p>
<p>nu trântiţi uşa destinului<br/>pentru a trăi îndoiala până la dospire<br/>trebuie să îmblânziţi acele târziuri<br/>aflate la capătul fiecărui lucru</p>
<p>de când<br/>copacii au învăţat să zboare<br/>viaţa se măsoară în ecouri<br/>memoria lutului le vibrează-n desprinderi</p>
<p>totul se va repeta până peste răgaz<br/>cu câte un iad pe fiecare umăr<br/>înăuntru materiei<br/>şerpuieşte căutarea deghizată în strigăt</p>Dincolo de curgerile descântecului de rouătag:insemneculturale.ning.com,2015-01-29:6515444:BlogPost:6771322015-01-29T05:24:52.000ZIrimia Valentinhttps://insemneculturale.ning.com/profile/IrimiaValentin
<p></p>
<p>dimineaţa<br></br> îşi schimbă brusc direcţia<br></br> somn de ape<br></br> nu ne mai împodobeşte decât pârgurile<br></br> din care cândva se înălţau semne</p>
<p>deşi ne-am născut odată cu focul<br></br> săvârşirile ne-au rămas fără prezent<br></br> setea lor vorbeşte de anotimpurile<br></br> când muream de trei ori pe zi</p>
<p>aşteptarea e o binecuvântare tristă<br></br> ca o scară<br></br> care nici nu urcă nici nu coboară<br></br> chemările se dilată<br></br> până nu mai pot evada din guri</p>
<p>cu privirile arse de…</p>
<p></p>
<p>dimineaţa<br/> îşi schimbă brusc direcţia<br/> somn de ape<br/> nu ne mai împodobeşte decât pârgurile<br/> din care cândva se înălţau semne</p>
<p>deşi ne-am născut odată cu focul<br/> săvârşirile ne-au rămas fără prezent<br/> setea lor vorbeşte de anotimpurile<br/> când muream de trei ori pe zi</p>
<p>aşteptarea e o binecuvântare tristă<br/> ca o scară<br/> care nici nu urcă nici nu coboară<br/> chemările se dilată<br/> până nu mai pot evada din guri</p>
<p>cu privirile arse de păcate<br/> încă mai putem crede<br/> că vom ajunge curândul iertării<br/> acolo unde toţi <br/> îşi scot văzduhurile din piept<br/> unde şi noi primi-vom ofrande rostiri<br/> direct de pe buzele timpului</p>Hoţii de amintiritag:insemneculturale.ning.com,2015-01-10:6515444:BlogPost:6633222015-01-10T07:30:00.000ZIrimia Valentinhttps://insemneculturale.ning.com/profile/IrimiaValentin
<p></p>
<p>o dimineaţă din altă poveste<br></br> e gata să ne strige<br></br> însetarea ei<br></br> ne face să ne simţim contemporani<br></br> cu gândurile ce nu s-au născut încă</p>
<p></p>
<p>sângele martor sângele călăuză<br></br> nu ne e destul de sus<br></br> eu va trebui<br></br> să îţi învălui în continuare păcatul<br></br> în păcatul meu ca într-o iarbă de leac</p>
<p></p>
<p>suntem zidiţi din cuvinte subţiri<br></br> două resorbiri întâmplătoare<br></br> în calea răsfrântă a ninsorilor</p>
<p></p>
<p>îţi mai aminteşti când…</p>
<p></p>
<p>o dimineaţă din altă poveste<br/> e gata să ne strige<br/> însetarea ei<br/> ne face să ne simţim contemporani<br/> cu gândurile ce nu s-au născut încă</p>
<p></p>
<p>sângele martor sângele călăuză<br/> nu ne e destul de sus<br/> eu va trebui<br/> să îţi învălui în continuare păcatul<br/> în păcatul meu ca într-o iarbă de leac</p>
<p></p>
<p>suntem zidiţi din cuvinte subţiri<br/> două resorbiri întâmplătoare<br/> în calea răsfrântă a ninsorilor</p>
<p></p>
<p>îţi mai aminteşti când te-am surprins<br/> că vroiai să-mi furi una din tâmple<br/> şi eu te-am pedepsit<br/> dăruindu-ţi-o şi pe cealaltă</p>
<p></p>
<p>acum ca şi-atunci<br/> recompunem temeiurile trecutului<br/> până vom ajunge să dansăm iarăşi<br/> în palma dreaptă a lui Dumnezeu</p>(RE)capitularetag:insemneculturale.ning.com,2015-01-02:6515444:BlogPost:6583652015-01-02T07:30:00.000ZIrimia Valentinhttps://insemneculturale.ning.com/profile/IrimiaValentin
<p>nu ne putem iubi<br></br> stând spate în spate</p>
<p>dimineţile noastre<br></br> abia îşi mai cară numele<br></br> trupurile noastre trec unul prin celălalt<br></br> fără să se atingă</p>
<p>nu ne-am mai vorbit<br></br> preţ de câteva răzgândiri<br></br> împreună să putem înţelege<br></br> cât de mult poate să însemne o şoaptă</p>
<p>dragostea trage din ce în ce mai greu<br></br> vagoanele cu erori<br></br> duratele ei seamănă cu distanţa<br></br> dintre prima literă a primului cuvânt de iubire<br></br> şi o culoare ce nu s-a născut…</p>
<p>nu ne putem iubi<br/> stând spate în spate</p>
<p>dimineţile noastre<br/> abia îşi mai cară numele<br/> trupurile noastre trec unul prin celălalt<br/> fără să se atingă</p>
<p>nu ne-am mai vorbit<br/> preţ de câteva răzgândiri<br/> împreună să putem înţelege<br/> cât de mult poate să însemne o şoaptă</p>
<p>dragostea trage din ce în ce mai greu<br/> vagoanele cu erori<br/> duratele ei seamănă cu distanţa<br/> dintre prima literă a primului cuvânt de iubire<br/> şi o culoare ce nu s-a născut încă</p>
<p>tălmăcirile noi<br/> tălmăcirile vechi<br/> ne despresoară sorocul<br/> pe degraba cuvintelor de o zi</p>Absenţătag:insemneculturale.ning.com,2014-12-02:6515444:BlogPost:6463222014-12-02T06:30:00.000ZIrimia Valentinhttps://insemneculturale.ning.com/profile/IrimiaValentin
<p></p>
<p>furişul speranţei<br></br> a răzbit până la vămile făţişe ale frigului</p>
<p>acum pot să te recompun cu voce tare<br></br> doar dacă îţi mut povara absenţei<br></br> de pe o tâmplă pe cealaltă</p>
<p>te strig pe nume de zvon<br></br> briza chemării se pierde<br></br> adâncită în după-amiaza nimicului<br></br> incoloră ca o tăcere <br></br> şi cuminte ca o lacrimă</p>
<p>acum reuşesc să mă smulg<br></br> din preaîntregul osândei<br></br> doar cu bucăţi de cruce cu tot<br></br> acum vreau să-ţi mângâi trecerea<br></br> dar…</p>
<p></p>
<p>furişul speranţei<br/> a răzbit până la vămile făţişe ale frigului</p>
<p>acum pot să te recompun cu voce tare<br/> doar dacă îţi mut povara absenţei<br/> de pe o tâmplă pe cealaltă</p>
<p>te strig pe nume de zvon<br/> briza chemării se pierde<br/> adâncită în după-amiaza nimicului<br/> incoloră ca o tăcere <br/> şi cuminte ca o lacrimă</p>
<p>acum reuşesc să mă smulg<br/> din preaîntregul osândei<br/> doar cu bucăţi de cruce cu tot<br/> acum vreau să-ţi mângâi trecerea<br/> dar cuiele din palmă nu vor</p>
<p>deşi trebuia să se numească <strong><em>astăzi</em></strong><br/> încă o zi fără tine<br/> coboară înspre trecut<br/> incoloră ca o lacrimă<br/> şi cuminte ca o tăcere</p>Sărbătorirea singurătăţiitag:insemneculturale.ning.com,2014-11-22:6515444:BlogPost:6422002014-11-22T07:12:27.000ZIrimia Valentinhttps://insemneculturale.ning.com/profile/IrimiaValentin
<p></p>
<p>rătăcit în propriul vis<br></br> am uitat să descopăr<br></br> că gratiile zilei mi-au rămas mici<br></br> că un triumf ciudat<br></br> îmi încolăcea izbeliştile</p>
<p>ca o întâmplare părăsită de tâlcuri<br></br> făţărnicia finitului<br></br> se zbătea<br></br> lovindu-se repetat<br></br> de hotarul dintre secunde</p>
<p>neantul ardea fără milă<br></br> întrupare întrupare am strigat<br></br> şi setea mi s-a transformat<br></br> într-o altă sete şi mai vinovată</p>
<p>în oglinda lui azi<br></br> culorile clocotesc<br></br> căutarea…</p>
<p></p>
<p>rătăcit în propriul vis<br/> am uitat să descopăr<br/> că gratiile zilei mi-au rămas mici<br/> că un triumf ciudat<br/> îmi încolăcea izbeliştile</p>
<p>ca o întâmplare părăsită de tâlcuri<br/> făţărnicia finitului<br/> se zbătea<br/> lovindu-se repetat<br/> de hotarul dintre secunde</p>
<p>neantul ardea fără milă<br/> întrupare întrupare am strigat<br/> şi setea mi s-a transformat<br/> într-o altă sete şi mai vinovată</p>
<p>în oglinda lui azi<br/> culorile clocotesc<br/> căutarea urcă şi coboară cu fiecare<br/> respirare a timpului<br/> doar eu mă retrag într-un grai de departe<br/> să pot să-mi sărbătoresc singurătatea</p>Dar truda secundelortag:insemneculturale.ning.com,2014-11-08:6515444:BlogPost:6357912014-11-08T15:38:34.000ZIrimia Valentinhttps://insemneculturale.ning.com/profile/IrimiaValentin
<p></p>
<p>ţi-am ales o toamnă rimată<br></br> surâsurile ei<br></br> se-ntreţes cu toate trecuturile<br></br> grai de clopote îi îmbrăţişează zborul</p>
<p>întotdeauna<br></br> port între coperţile pleoapelor<br></br> o literă norocoasă<br></br> din ea îţi voi încolţi<br></br> prearâvnite înduplecări</p>
<p>un prisos de departe<br></br> rupe parfumul coacerii<br></br> tu te vei putea neconteni<br></br> pe şesuri împodobite cu dogori</p>
<p>dar truda secundelor<br></br> s-a încuiat în cuvinte<br></br> ape nebune poartă către totdeauna…<br></br></p>
<p></p>
<p>ţi-am ales o toamnă rimată<br/> surâsurile ei<br/> se-ntreţes cu toate trecuturile<br/> grai de clopote îi îmbrăţişează zborul</p>
<p>întotdeauna<br/> port între coperţile pleoapelor<br/> o literă norocoasă<br/> din ea îţi voi încolţi<br/> prearâvnite înduplecări</p>
<p>un prisos de departe<br/> rupe parfumul coacerii<br/> tu te vei putea neconteni<br/> pe şesuri împodobite cu dogori</p>
<p>dar truda secundelor<br/> s-a încuiat în cuvinte<br/> ape nebune poartă către totdeauna<br/> ceva tulbure ce seamănă cu tăgada</p>
<p>timpul se îneacă-n oglinzi<br/> îngerul ce ne păzea rănile<br/> uită în fiecare dimineaţă<br/> ritmul căror aripi<br/> arde în noi ca o destăinuire</p>Vinovăţia de a fitag:insemneculturale.ning.com,2014-11-03:6515444:BlogPost:6337112014-11-03T05:00:00.000ZIrimia Valentinhttps://insemneculturale.ning.com/profile/IrimiaValentin
<p></p>
<p>îmbrăţişat în culorile arşiţei<br></br> îmi abat cumpătul prin marile somnuri<br></br> nimeni nu mă cheamă<br></br> nimeni nu îmi răsfoieşte întoarcerile</p>
<p></p>
<p>din retinele mele se desfac demoni<br></br> din buze scapără consoane<br></br> ce vor curba albul aşteptării</p>
<p></p>
<p>fiecare secundă<br></br> e un rai din care sunt alungat</p>
<p></p>
<p>ca nişte cumpene goale<br></br> ritmările venelor mele<br></br> înalţă către adevăr<br></br> vinovăţia de a fi</p>
<p></p>
<p>dar între timp<br></br> mi-au mai…</p>
<p></p>
<p>îmbrăţişat în culorile arşiţei<br/> îmi abat cumpătul prin marile somnuri<br/> nimeni nu mă cheamă<br/> nimeni nu îmi răsfoieşte întoarcerile</p>
<p></p>
<p>din retinele mele se desfac demoni<br/> din buze scapără consoane<br/> ce vor curba albul aşteptării</p>
<p></p>
<p>fiecare secundă<br/> e un rai din care sunt alungat</p>
<p></p>
<p>ca nişte cumpene goale<br/> ritmările venelor mele<br/> înalţă către adevăr<br/> vinovăţia de a fi</p>
<p></p>
<p>dar între timp<br/> mi-au mai crescut câteva începuturi<br/> anii deşi<br/> anii rari<br/> îmi acoperă izbăvitor fiecare jind</p>Versurile răbojuritag:insemneculturale.ning.com,2014-10-28:6515444:BlogPost:6283912014-10-28T15:01:20.000ZIrimia Valentinhttps://insemneculturale.ning.com/profile/IrimiaValentin
<p></p>
<p>dimineaţa îşi potriveşte cumpătul<br></br> transformă vinul în apă<br></br> veciile ei efemere<br></br> ne răscolesc umbra sângelui</p>
<p>copii ca şi noi<br></br> îndurătoare metafore<br></br> se preling pe nervurile aşteptării<br></br> ca nişte convoaie de furnici</p>
<p>îmi laşi îmblânzite încheieturile<br></br> timpul se descărnează de temeiuri<br></br> din frica frumosului<br></br> ne suprapunem la întâmplare<br></br> peste tresăririle unui drum furat</p>
<p>nimic din nimic<br></br> totul din tot<br></br> versurile…</p>
<p></p>
<p>dimineaţa îşi potriveşte cumpătul<br/> transformă vinul în apă<br/> veciile ei efemere<br/> ne răscolesc umbra sângelui</p>
<p>copii ca şi noi<br/> îndurătoare metafore<br/> se preling pe nervurile aşteptării<br/> ca nişte convoaie de furnici</p>
<p>îmi laşi îmblânzite încheieturile<br/> timpul se descărnează de temeiuri<br/> din frica frumosului<br/> ne suprapunem la întâmplare<br/> peste tresăririle unui drum furat</p>
<p>nimic din nimic<br/> totul din tot<br/> versurile răbojuri<br/> ne încercănează astâmpărul<br/> ne arată văzduhurile adânci<br/> în care creşte ultimul zbor</p>Asemănarea cu trudatag:insemneculturale.ning.com,2014-10-08:6515444:BlogPost:6205512014-10-08T05:00:00.000ZIrimia Valentinhttps://insemneculturale.ning.com/profile/IrimiaValentin
<p></p>
<p>glăsuitoare lacrima poetului<br></br>către focul zilei<br></br>îşi răsuceşte setea şi nesetea<br></br>grăbirea ei are<br></br>cele mai cadenţate amintiri</p>
<p>suitoare lacrima poetului<br></br>se divide în nişte infinituri mai mici<br></br>cu marginile lor roşii<br></br>sparte de strigătul prometeilor</p>
<p>frica răsplată<br></br>unde-şi va desăvârşi alungarea<br></br>între care clintiri va arde<br></br>răsunetul aşteptării</p>
<p>rămâne-vor destui zei<br></br>să scufunde anotimpul<br></br>trufie şi slavă<br></br>să deşire din…</p>
<p></p>
<p>glăsuitoare lacrima poetului<br/>către focul zilei<br/>îşi răsuceşte setea şi nesetea<br/>grăbirea ei are<br/>cele mai cadenţate amintiri</p>
<p>suitoare lacrima poetului<br/>se divide în nişte infinituri mai mici<br/>cu marginile lor roşii<br/>sparte de strigătul prometeilor</p>
<p>frica răsplată<br/>unde-şi va desăvârşi alungarea<br/>între care clintiri va arde<br/>răsunetul aşteptării</p>
<p>rămâne-vor destui zei<br/>să scufunde anotimpul<br/>trufie şi slavă<br/>să deşire din această<br/>mărturisitoare trudă de versuri</p>Discursurile toamneitag:insemneculturale.ning.com,2014-09-22:6515444:BlogPost:6149102014-09-22T11:12:09.000ZIrimia Valentinhttps://insemneculturale.ning.com/profile/IrimiaValentin
<p></p>
<p>neant răvăşit<br></br> peste amfiteatrele pădurii<br></br> stropii tactili împodobesc<br></br> tremurul timpului<br></br> cu mesaje de dincolo de crezuri</p>
<p>acoperite-n echinocţii<br></br> roadele noroadele<br></br> acoperă şi ele<br></br> cotropitoare treceri</p>
<p>cu voia în simţuri<br></br> cu simţurile în voie<br></br> sinodul de coaceri<br></br> felinare putrezind pe crengi<br></br> în clepsidre se amestecă<br></br> zodii ale declinului</p>
<p>e atâta risipă<br></br> în verbele toamnei<br></br> încât literele lor<br></br> se…</p>
<p></p>
<p>neant răvăşit<br/> peste amfiteatrele pădurii<br/> stropii tactili împodobesc<br/> tremurul timpului<br/> cu mesaje de dincolo de crezuri</p>
<p>acoperite-n echinocţii<br/> roadele noroadele<br/> acoperă şi ele<br/> cotropitoare treceri</p>
<p>cu voia în simţuri<br/> cu simţurile în voie<br/> sinodul de coaceri<br/> felinare putrezind pe crengi<br/> în clepsidre se amestecă<br/> zodii ale declinului</p>
<p>e atâta risipă<br/> în verbele toamnei<br/> încât literele lor<br/> se ciocnesc de propriile ecouri</p>La ora înţelesurilortag:insemneculturale.ning.com,2014-09-13:6515444:BlogPost:6108142014-09-13T04:30:00.000ZIrimia Valentinhttps://insemneculturale.ning.com/profile/IrimiaValentin
<p></p>
<p>dar şi acel trup <br></br> tot de împrumut îmi era<br></br> verile lui<br></br> nu-şi mai puteau odihni amintirile<br></br> pe albul permanenţei</p>
<p>simt cum umbra mea<br></br> se răzbună<br></br> dezveşmântându-mi numele de taine<br></br> departele din mine se-nclină sub tăceri</p>
<p>la ora înţelesurilor<br></br> cadranele rodesc silabe târzii<br></br> dimineţile desenate pe începuturi<br></br> îmi netezesc<br></br> redutele oricărei schimbări</p>
<p>mi-a rămas doar mirosul prihănirii<br></br> veac de funingine…<br></br></p>
<p></p>
<p>dar şi acel trup <br/> tot de împrumut îmi era<br/> verile lui<br/> nu-şi mai puteau odihni amintirile<br/> pe albul permanenţei</p>
<p>simt cum umbra mea<br/> se răzbună<br/> dezveşmântându-mi numele de taine<br/> departele din mine se-nclină sub tăceri</p>
<p>la ora înţelesurilor<br/> cadranele rodesc silabe târzii<br/> dimineţile desenate pe începuturi<br/> îmi netezesc<br/> redutele oricărei schimbări</p>
<p>mi-a rămas doar mirosul prihănirii<br/> veac de funingine<br/> jumătate-n descântec<br/> jumătate-n păcat</p>
<p>fericiţi cei săraci cu trupul</p>Toate târziuriletag:insemneculturale.ning.com,2014-09-01:6515444:BlogPost:6060952014-09-01T15:36:49.000ZIrimia Valentinhttps://insemneculturale.ning.com/profile/IrimiaValentin
cadenţată desferecare<br />
în fiecare joi<br />
muza mea îşi arde melancoliile<br />
ghes primenit ia locul prisosului<br />
<br />
Dumnezeu renaşte din sâmburii strădaniei<br />
ne crestează visurile<br />
le îndeamnă temeiul<br />
să dea nume fiecărui păcat<br />
<br />
e din ce în ce mai necuprindere<br />
dar cine a furat insula<br />
unde ne chemam presimţirea<br />
să învingă toate târziurile<br />
<br />
nu sunt destule săvârşiri<br />
ne săturăm chiar cu forma foamei<br />
ne adăpăm unul altuia<br />
umerii cu lacrimi<br />
până completăm definiţia aripilor
cadenţată desferecare<br />
în fiecare joi<br />
muza mea îşi arde melancoliile<br />
ghes primenit ia locul prisosului<br />
<br />
Dumnezeu renaşte din sâmburii strădaniei<br />
ne crestează visurile<br />
le îndeamnă temeiul<br />
să dea nume fiecărui păcat<br />
<br />
e din ce în ce mai necuprindere<br />
dar cine a furat insula<br />
unde ne chemam presimţirea<br />
să învingă toate târziurile<br />
<br />
nu sunt destule săvârşiri<br />
ne săturăm chiar cu forma foamei<br />
ne adăpăm unul altuia<br />
umerii cu lacrimi<br />
până completăm definiţia aripilorSorţii aşteptăriitag:insemneculturale.ning.com,2014-08-24:6515444:BlogPost:6027002014-08-24T06:30:00.000ZIrimia Valentinhttps://insemneculturale.ning.com/profile/IrimiaValentin
<p></p>
<p>sunt un ou înzăuat<br></br> sâmbure cu mai multe nume<br></br> doar eu îţi închid ritmuri de aripi<br></br> răsucite pe dâră de ţipăt</p>
<p>peste abisul pupilei <br></br> se împlinesc orizonturi prelungi<br></br> tatuate zilnic de nişte îngeri anonimi<br></br> chiar dacă noi<br></br> mai trăim doar printre cuvinte</p>
<p>eram nebotezat până în clipa<br></br> când te-am strigat prima oară pe nume<br></br> apoi ţi-am dăruit un pârâu<br></br> să se răsfrângă odată cu tine</p>
<p>am înviat sorţii aşteptării<br></br> ancorele…</p>
<p></p>
<p>sunt un ou înzăuat<br/> sâmbure cu mai multe nume<br/> doar eu îţi închid ritmuri de aripi<br/> răsucite pe dâră de ţipăt</p>
<p>peste abisul pupilei <br/> se împlinesc orizonturi prelungi<br/> tatuate zilnic de nişte îngeri anonimi<br/> chiar dacă noi<br/> mai trăim doar printre cuvinte</p>
<p>eram nebotezat până în clipa<br/> când te-am strigat prima oară pe nume<br/> apoi ţi-am dăruit un pârâu<br/> să se răsfrângă odată cu tine</p>
<p>am înviat sorţii aşteptării<br/> ancorele pendulau<br/> între gândul meu stâng <br/> şi gândul tău drept<br/> între ochiul de azi şi ochiul de mâine</p>
<p>de atunci<br/> un curcubeu alb se zbate<br/> în nesupunerea veghilor noastre<br/> şi tu semeni pe rând<br/> cu fiecare culoare</p>Dincolo de înfiorăritag:insemneculturale.ning.com,2014-08-17:6515444:BlogPost:5999362014-08-17T06:17:25.000ZIrimia Valentinhttps://insemneculturale.ning.com/profile/IrimiaValentin
<p></p>
<p>aveam aripi<br></br> însă tot aşteptam<br></br> să se inventeze zborul<br></br> sânii nu ţi se întorseseră<br></br> încă din război<br></br> umbra ta cu miros de miracol<br></br> călca pe răbojuri netezite</p>
<p>îţi sărutam fiecare os<br></br> îţi botezam simţurile<br></br> în seve de furtună domoală</p>
<p>era o trecere de semne<br></br> eră descântătoare era<br></br> timpul tricota cicatrici<br></br> pe cadenţele departelui din noi</p>
<p>dincolo de înfiorări<br></br> nesomnul îmi ucidea mirarea<br></br> aveam aripi<br></br> însă tot…</p>
<p></p>
<p>aveam aripi<br/> însă tot aşteptam<br/> să se inventeze zborul<br/> sânii nu ţi se întorseseră<br/> încă din război<br/> umbra ta cu miros de miracol<br/> călca pe răbojuri netezite</p>
<p>îţi sărutam fiecare os<br/> îţi botezam simţurile<br/> în seve de furtună domoală</p>
<p>era o trecere de semne<br/> eră descântătoare era<br/> timpul tricota cicatrici<br/> pe cadenţele departelui din noi</p>
<p>dincolo de înfiorări<br/> nesomnul îmi ucidea mirarea<br/> aveam aripi<br/> însă tot aşteptam<br/> să dea în pârg ochii tăi cei verzi</p>Viitor amintiretag:insemneculturale.ning.com,2014-07-27:6515444:BlogPost:5859372014-07-27T11:00:00.000ZIrimia Valentinhttps://insemneculturale.ning.com/profile/IrimiaValentin
<p></p>
<p>dimineaţa văpaie<br></br> se descompune într-o ceaţă de sunete<br></br> descrescătoare în noi<br></br> ca o poartă ce trece printr-o altă poartă</p>
<p>ne închinăm la o icoană<br></br> ce n-a fost pictată încă<br></br> din când în când<br></br> ne lăsăm culeşi de vremelniciile înţelegerii<br></br> apoi le culegem noi pe ele</p>
<p>nu mai e timp de ispăşiri<br></br> nebuni de liberi<br></br> vom scruta mileniile de sârguri<br></br> nemaipoposind nici măcar<br></br> la miazănoaptea întâmplării<br></br> acolo unde începe…</p>
<p></p>
<p>dimineaţa văpaie<br/> se descompune într-o ceaţă de sunete<br/> descrescătoare în noi<br/> ca o poartă ce trece printr-o altă poartă</p>
<p>ne închinăm la o icoană<br/> ce n-a fost pictată încă<br/> din când în când<br/> ne lăsăm culeşi de vremelniciile înţelegerii<br/> apoi le culegem noi pe ele</p>
<p>nu mai e timp de ispăşiri<br/> nebuni de liberi<br/> vom scruta mileniile de sârguri<br/> nemaipoposind nici măcar<br/> la miazănoaptea întâmplării<br/> acolo unde începe nicăieriul</p>
<p>în urmă<br/> oglinzi împuşcate de foamea pupilelor noastre<br/> se vor retrage în cimitirul oglinzilor<br/> viitorul e amintire deja</p>
<p></p>Umbretag:insemneculturale.ning.com,2014-07-05:6515444:BlogPost:5589672014-07-05T21:30:00.000ZIrimia Valentinhttps://insemneculturale.ning.com/profile/IrimiaValentin
<p></p>
<p>deasupra zilei<br></br> zăgazuri de umbre<br></br> ne rechemau în istovuri</p>
<p>din somnul nostru<br></br> târziul curgea pe fereastră<br></br> arpegii mocnite îmbrăţişau nepăsarea<br></br> zvâcneau mlădiere şi şovăială<br></br> în acelaşi descântec</p>
<p>de înţelepciunea tăcerii<br></br> ne mai despărţea <br></br> doar o învolburare de versuri</p>
<p>dar ţie începuse să-ţi fie teamă<br></br> de nişte culori necunoscute<br></br> voiai să ne întoarcem la o nuntă de sfincşi<br></br> însă arterele ni se întreţeseau<br></br> în…</p>
<p></p>
<p>deasupra zilei<br/> zăgazuri de umbre<br/> ne rechemau în istovuri</p>
<p>din somnul nostru<br/> târziul curgea pe fereastră<br/> arpegii mocnite îmbrăţişau nepăsarea<br/> zvâcneau mlădiere şi şovăială<br/> în acelaşi descântec</p>
<p>de înţelepciunea tăcerii<br/> ne mai despărţea <br/> doar o învolburare de versuri</p>
<p>dar ţie începuse să-ţi fie teamă<br/> de nişte culori necunoscute<br/> voiai să ne întoarcem la o nuntă de sfincşi<br/> însă arterele ni se întreţeseau<br/> în năvoade pâcloase fără înţeles</p>
<p>umpleai umbra mea<br/> cu nişte resturi de lumi<br/> numele ne părăsise pe amândoi<br/> şi acum se zbăteau<br/> întemniţate într-un strigăt de pasăre</p>
<p>încet încet încet<br/> luna ne clădea în beţia uitării</p>Presimţiritag:insemneculturale.ning.com,2014-06-25:6515444:BlogPost:5503312014-06-25T19:53:56.000ZIrimia Valentinhttps://insemneculturale.ning.com/profile/IrimiaValentin
<p></p>
<p>în apostrof de văpăi<br></br> visând până la epuizare<br></br> căutarea îşi scufunda răsunetul <br></br> în miezurile verii</p>
<p>poate e un vers născut în păcat<br></br> popasul acesta învolburat de păreri<br></br> fior dureros pentru mai devreme<br></br> din sărutul cu metaforele ispitei</p>
<p>val năvală<br></br> se deschideau oglinzile dimineţii<br></br> curcubeu năpustit înaintea ploilor<br></br> balansa presimţiri de noi tâlcuri</p>
<p>şesurile îşi roteau eternitatea<br></br> printre morgane<br></br> desfeciorate de…</p>
<p></p>
<p>în apostrof de văpăi<br/> visând până la epuizare<br/> căutarea îşi scufunda răsunetul <br/> în miezurile verii</p>
<p>poate e un vers născut în păcat<br/> popasul acesta învolburat de păreri<br/> fior dureros pentru mai devreme<br/> din sărutul cu metaforele ispitei</p>
<p>val năvală<br/> se deschideau oglinzile dimineţii<br/> curcubeu năpustit înaintea ploilor<br/> balansa presimţiri de noi tâlcuri</p>
<p>şesurile îşi roteau eternitatea<br/> printre morgane<br/> desfeciorate de gemetele tainei<br/> şi mirarea verdelui călător<br/> murea atât de frumos<br/> atât de frumos</p>Apusurile opusuriletag:insemneculturale.ning.com,2014-06-21:6515444:BlogPost:5473332014-06-21T05:05:48.000ZIrimia Valentinhttps://insemneculturale.ning.com/profile/IrimiaValentin
<p></p>
<p>această dimineaţă<br></br> îşi are apusurile ei<br></br> lovind cu aburii sângelui <br></br> în hazardul nimicului<br></br> seamănă din ce în ce mai mult<br></br> cu fericirea de a fi pierdut totul</p>
<p>numind un astâmpăr ciudat<br></br> adevăratele ei vârste<br></br> picotesc pe blazoane de chiciură<br></br> desprinderea de sinele blazării<br></br> se confundă cu propria desăvârşire</p>
<p>silabele de la temelia răbdării<br></br> rădăcini innodate-n mister<br></br> îndemnuri secate<br></br> ce abia îşi mai amintesc<br></br> mersul…</p>
<p></p>
<p>această dimineaţă<br/> îşi are apusurile ei<br/> lovind cu aburii sângelui <br/> în hazardul nimicului<br/> seamănă din ce în ce mai mult<br/> cu fericirea de a fi pierdut totul</p>
<p>numind un astâmpăr ciudat<br/> adevăratele ei vârste<br/> picotesc pe blazoane de chiciură<br/> desprinderea de sinele blazării<br/> se confundă cu propria desăvârşire</p>
<p>silabele de la temelia răbdării<br/> rădăcini innodate-n mister<br/> îndemnuri secate<br/> ce abia îşi mai amintesc<br/> mersul de duminică</p>
<p>scăldată-n tresăriri<br/> nimbată cu cearcăne<br/> această dimineaţă</p>Din prea multă ardoaretag:insemneculturale.ning.com,2014-06-13:6515444:BlogPost:5433362014-06-13T08:00:00.000ZIrimia Valentinhttps://insemneculturale.ning.com/profile/IrimiaValentin
<p></p>
<p>şi lutul se îngraşă<br></br> cu nedestăinuirile noastre<br></br> epitete apun între pârguri<br></br> refluxurile cărnii<br></br> ni se amestecă în <br></br> sângerările trecerii</p>
<p>înfăşuraţi în ecoul secundei<br></br> ce ne-a unit ardorile<br></br> peste muriri şi temeiuri<br></br> străbatem unda<br></br> unei jerfite izbânzi<br></br> restul e dans de răstimpuri</p>
<p>hai să uităm împreună<br></br> ocolul unui degeaba prea lung<br></br> să nu ne mai vindecăm de depărtare<br></br> de ziua surâsului tău<br></br> să emigrăm în porecle…</p>
<p></p>
<p>şi lutul se îngraşă<br/> cu nedestăinuirile noastre<br/> epitete apun între pârguri<br/> refluxurile cărnii<br/> ni se amestecă în <br/> sângerările trecerii</p>
<p>înfăşuraţi în ecoul secundei<br/> ce ne-a unit ardorile<br/> peste muriri şi temeiuri<br/> străbatem unda<br/> unei jerfite izbânzi<br/> restul e dans de răstimpuri</p>
<p>hai să uităm împreună<br/> ocolul unui degeaba prea lung<br/> să nu ne mai vindecăm de depărtare<br/> de ziua surâsului tău<br/> să emigrăm în porecle de astre</p>Cu inerţia propriilor pândetag:insemneculturale.ning.com,2014-06-12:6515444:BlogPost:5428032014-06-12T03:42:38.000ZIrimia Valentinhttps://insemneculturale.ning.com/profile/IrimiaValentin
<p></p>
<p>există asemenea dimineţi<br></br> în care e mai uşor să fii rană<br></br> graniţă risipită<br></br> gând bătrân într-un cer bătrân</p>
<p>mai mult decât prisosul zilei<br></br> zadarul rămâne fără margini<br></br> ispăşeşte dogoarea<br></br> nedefinirilor noastre</p>
<p>suntem găzduiri ale simţurilor<br></br> în dezceţoşarea lor<br></br> ne lăsăm îmblânzită tihna<br></br> până când prigoana aşteptării<br></br> ni se pare anormal de normală</p>
<p>şi-atunci ne vom ciocni pe rând<br></br> cu inerţia proprilor pânde…<br></br></p>
<p></p>
<p>există asemenea dimineţi<br/> în care e mai uşor să fii rană<br/> graniţă risipită<br/> gând bătrân într-un cer bătrân</p>
<p>mai mult decât prisosul zilei<br/> zadarul rămâne fără margini<br/> ispăşeşte dogoarea<br/> nedefinirilor noastre</p>
<p>suntem găzduiri ale simţurilor<br/> în dezceţoşarea lor<br/> ne lăsăm îmblânzită tihna<br/> până când prigoana aşteptării<br/> ni se pare anormal de normală</p>
<p>şi-atunci ne vom ciocni pe rând<br/> cu inerţia proprilor pânde<br/> anotimpul din care am fost izgoniţi<br/> ne va înapoia doar<br/> foamea ispitirilor sale</p>