Această discuţie este începută. Cel mai recent răspuns de Mihaela Suciu Dec 4, 2016. 15 Răspunsuri 12 Îi place
Te port în fiinţa mea încă de când m-am născut pe acest pământ şi voi plămădi în mine dorurile şi speranţele tale încă o vreme, Dumnezeu ştie cât, pâna în clipa în care, tot în pământul tău, îmi voi…Continuare
Această discuţie este începută. Cel mai recent răspuns de Corina Militaru Mar 24, 2014. 2 Răspunsuri 1 Îmi place
.. E o primăvară asemenea tuturor celorlalte care au bântuit pământul , de la începutul lumii şi până acum. De o veşnicie, de când primul ciob de stea a sângerat un petec de cer cu conturul lui,…Continuare
Această discuţie este începută. Cel mai recent răspuns de Roza Dinvale Mar 5, 2014. 6 Răspunsuri 8 Îi place
.Plouă cu bănuţi de aramă şi speranţe. O ţigăncuşă aleargă ţipând printre ierburi. Tălpile ei goale sărută pământul reavăn. Fusta, pastelat colorată, se revarsă în aer, cuprinzând tot pamântul…Continuare
Adăugat de Ana Cîmpeanu 0 Comentarii 1 Îmi place
Postat în Iunie 24, 2022 la 12:00pm 7 Comentarii 10 Îi place
În pădurea gândurilor mele blânde,
cresc bujori sălbatici dimineața, Doamne,
zboară ciocârlii, cu aripi fremătânde,
anunțând venirea ta, sfinte Ioane!
Sânziene de aur în plete port azi
și-n vara miresmelor, sufletu-mi cântă,
în ie, plămădită cu freamăt de brazi,
pe creste de doruri, iubirea-mi se-avântă.
Postat în Iunie 19, 2022 la 3:54pm 11 Comentarii 10 Îi place
Oprește clipa,
închide-o într-o lacrimă
de chihlimbar auriu
și uit-o acolo,
în vara în care
a plouat cu petale
de stele perechi,
mângâierile incandescente ale serii
mi s-au așternut pe buze,
pe tâmple, pe gene,
odată cu sărutul tău
cu gust de cireșe amare
și parfum de vacanță!
Postat în Iulie 2, 2020 la 9:30am 11 Comentarii 11 Îi place
Din miezul răcoros cu ploi rebele,
eu îmi culeg buchet de bucurii,
mă învelesc pe înserat cu stele
și-n zori, cu răsărituri aurii.
Ascult cum curge liniștea prin vene,
mă recompun din cioburi de tristeți,
pe când la moara timpului se cerne
făina nenăscutei dimineți.
Postat în Februarie 21, 2020 la 7:30pm 5 Comentarii 9 Îi place
lui Ion Lazăr da Coza, al nostru
***
Un Lazăr nu moare atât de ușor,
învinge hotarele luminii celeste
și urcă-n înaltul Parnas, într-un zbor,
spre lumea de dincolo, printre noi creste.
Un Lazăr nu uită că suntem aici,
lumina de jos îl împinge-nainte,
dar aripa lui încă mângâie reci
dureri sângerânde și fără cuvinte.
Ridică-te, Lazăre, nu…
Continuarebine v-am gasit,multumesc!
îmi pare rău ca nu pot posta o imagine,mi s-a interzis din motive de economie a spațiului,în sfârșit ,sunt incantat de comentariu și va promit ca într-o zi veți avea o surpriza,sper plăcută,legata de acest poem!
cu toată prețuirea mea!
mulțumesc mult pentru lectura poemului și mai ales pentru acea definire a metaforelor reci...da,este foarte adevărat,chiar doresc acest lucru, la o privire de ansamblu pare un colaj pentru ca nu caut o liniaritate a poemului,este rezultatul unui monolog ce se dorește ascultat...s-ar putea spune :monologați prea stufos!...da,se prea poate!
cu multa prețuire!
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor