Cresc bălării înalte pe stelele pitice, Se înmulțesc ciulinii polenizați în zgură. Smulgi ghimpele din talpă? Destui vor să-l ridice Să ți-l împlânte iute, în inimă, cu ură.   Ce-atâta fandoseală? Himeră e durerea Privită, prin binoclu, lungit alene-n stal. Tristețea-i vine măștii ca fagurelui mierea, Riști crinolinei tivul dacă valsezi, la bal.   Câlți moi de carpe diem rânjesc, murdar, nădejdi…