de câte ori a trecut prin viața mea de copac indiferentă anorexică sau plină urmându-și orbita-destin pavată cu praf de stele de-atâtea ori i-am așteptat răsăritul apusul și iar răsăritul ca un pustnic ce așteaptă revelația deși era o fata morgana uneori palidă ca o curtezană alteori îmbujorată ca o fecioară sau mai tot timpul albă și rece ca o nălucă de neatins de fiecare dată am admirat-o în n…