Bine ai revenit, Ada! 

Știam că într-o zi ai să vii.

Bine ai venit, Ada!

Mulţumesc şi pentru melodie! :)

Bună  seara alături de ‘’cuvinte potrivite’’

Beznă, lumină

viaţa-i din fire închipuire

scursă-n durere de mii de ere

nimeni nu ştie ce-are să fie

după secunde ce se ascunde

mă lupt cu mine cel ce nu-i bine

bezna din minte să nu m-alinte

suflet să-mi fure veşnic să-ndure

joasă tăcere cădere-n cădere

urc spre lumină ieşind din tină

stricând tipare ereditare

frica să piară chiar dacă zbiară

curat mă avânt spre primul Cuvânt

29.12.2021

Bună seara,

Vă mulţumesc frumos pentru invitaţia de a deveni prietene, sper eu, pentru multă vreme.

Cu stimă,

Ana-Maria Cristofir

Bine te-am găsit, draga mea! Mulțumesc pentru întâmpinare!

multumesc mult  pentru  apreciere...da,uneori  imi  este dor de cel  ce eram ,de cei  ce au fost ,de cel  ce exist si  de cei  ce sunt  sa ma afle...

Mulțumesc! Bine v-am găsit! Promit să fac tot ce pot pentru ca să simțiți că oaza s-a îmbogăţit prin prezenţa mea. Calde îmbrăţişări!

Astăzi v-au spus că foamea bate la porţi,

Ascunzând că de fapt

Atâţia sunt morţi

În labirint insalubru din margini de urbe,

Voi nu vedeţi cum stau să se surpe

Munţi de gunoaie organic mustind?

Foamea vă bate la uşă mâncând,...

...poate  intr-o  zi  voi  publica acest  poem  dar  acum inca am o  oarecare teama...multumesc din inima  pentru  caldura cuvintelor!

Mulțumsc. Ada, pentru bucuria de a întâlni un om minunat ca tine!

Mulțumesc frumos Ada!

O zi frumoasă să ai și tu!

Îți mulțumesc, dragă Ada, pentru gândurile pozitive, flori și urare.

Bună seara, mulțumesc pentru frumoasele cuvinte de incurajare...mă simt bine în acest grup! Un an prosper!

Mulțumesc de urare, sper să am și inspirație.

Mă onorează prietenia dumneavoastră.Vă mulțumesc cu prețuire.

Bine v-am găsit!

Mă bucur mult de prietenie și mă simt onorat.

Vă mulțumesc! 

Dragă Ada, cu scuzele de rigoare pentru întârziere, îți mulțumesc pentru gândul bun trimis de ziua mea!

Nikol

Toamna viselor târzii

’’A venit aşa, deodată,

Toamna’’ viselor târzii,

printre frunzele din vii,

într-o haină colorată.

Pălăriei, peste plete,

îi atârnă lung un şnur,

tare-aş vrea ca să il fur

să-l pun şirete la ghete.

Ea-mi zâmbeşte, jucăuşă,

că de vară m-a scăpat,

eu îi spun, mai apăsat,

colţii brumei bat la uşă.

Îmi aduce cufăr mare,

ca o zână din poveste

şi-n cămară fără veste

iată-i caldă sărbătoare:

struguri, nuci, gutui şi mere,

coborând dintr-un tablou

pudrate de un halou

se aşază în panere.

Eu privesc fără cuvinte,

darul ei, nu-s încântat.

Ce să-i spun cu un oftat?

Încearcă să mă alinte,

simte că am o tristeţe,

nu-mi e zâmbetul firesc

şi-mi cere să glăsuiesc,

cum să scap, să mă înveţe.

Ea, Toamna viselor târzii,

mă-ncântă c-un cuvânt

răsucit fuior de vânt

şi-mi spune sigur c-ai să vii...