Cenaclul Literar-Artistic REZONANȚE ROMÂNEȘTI

împreună cu

Mișcarea Culturală Naționalismul și Arta - MECENA

și în parteneriat cu

Ziarul NAȚIUNEA,

precum și cu

Grup Media SINGUR

COMUNICAT DE PRESĂ

privind

constituirea Cenaclului Literar-Artistic REZONANȚE ROMÂNEȘTI în cadrul Mișcării Cultural-Artistice Naționalismul și Arta –MECENA

Sâmbătă, 16.06.2011, la sediul PNDC București, a avut loc ședința de constituire a

Cenaclului Literar-Artistic REZONANȚE ROMÂNEȘTI în cadrul Mișcării Culturale NAȚIONALISMUL și ARTA – MECENA, formă asociativă spirituală națională și transnațională, deschisă oamenilor de cultură, artiștilor și publicului din România și din străinătate, pentru promovarea valorilor spirituale autentice și a atașamentului față de țară.

Mișcarea spirituală MECENA și cenaclul REZONANȚE ROMÂNEȘTI reprezintă un semnal de mobilizare pentru primenirea spirituală și morală a națiunii române, pentru retrezirea conștiinței naționale, precum și un îndemn la unitate în fața manifestărilor anti-românești.  

În cadrul mișcării și cenaclului vor funcționa diferite secțiuni și subsecțiuni dedicate tuturor activităților culturale, creative, artistice, științifice și spirituale. În acest scop,  termenul ”naționalism” are semnificația de patriotism, de românism, de creativitate românească.

Înființarea cenaclului REZONANȚE ROMÂNEȘTI are drept obiectiv manifestarea concretă, periodică, scenică, în țară și peste hotare, a oamenilor de litere și de artă, precum și prin cărți, reviste, ziare, posturi de radio și TV, festivaluri, spectacole, concursuri, întâlniri între comunitățile românești, schimburi culturale multinaționale.

În acest scop, membrii fondatori au înființat Cenaclul Literar-Artistic REZONANȚE ROMÂNEȘTI, conștienți fiind de faptul că, deși există multe cenacluri, saloane, cluburi, ateliere literar-artistice, acestea nu sunt inetrconectate și nu reușesc să coaguleze forțele spirituale capabile să însănătoșească moral națiunea română aflate în derută.

Scriitorii, publiciștii, oamenii de muzică și arte vizuale prezenți la adunarea de constituire, între care Romeo Tarhon, inițiatorul proiectului, Traian Chiricuță, Ştefan Doru Dăncuș, Vali Nițu, Eliza Roha, Nicu Nicușor, Andrei Goci ș.a., au convenit să urmeze modelul  ”Societății Scriitorilor Târgovișteni” și al revistei ”LITERE” în care activează numeroase personalități de marcă ale literaturii și culturii care și-au anunțaț disponibilitatea de a participa activ la manifestările acestor foruri spirituale dedicate Țării și Neamului Românesc.

ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ,

GRUP MEDIA SINGUR

Tel. 072-444.35.87

Mail dorudancus@yahoo.com 

Proiectul "Întoarcerea poetului risipitor" continuă

Demarat de către Editura SINGUR la finele anului 2011, proiectul de tipărire a 50 de volume de poezie cu rimă a prins contur. S-au tipărit, până la această dată, în tiraje de câte 300 exemplare, următorii autori: Adrian Erbiceanu (Canada), Eugen Evu (Hunedoara) Rodica Cernea (Galaţi), George Coandă (Târgovişte), Florin Grigoriu (Bucureşti) Gheorghe Mizgan (Bistriţa), Vali Niţu (Târgovişte), Constanţa Abălaşei Donosă (Constanţa), Cristian Gabriel Groman (Londra),Marilena Velicu (Tulcea), George Filip (Canada), Gheorghe Vicol (Vaslui), Leonard Ionuţ Voicu (Canada).

       Unii dintre autorii tipăriţi şi-au lansat cărţile în judeţele în care locuiesc sau la Bucureşti. O fericită excepţie este poetul George Filip, care a venit special în România pentru a-şi lansa volumul "Fântâna dorurilor" (Bucureşti, Serbările revistei "Vama literară").

       Anunţăm şi pe această cale că, datorită unor pobleme personale, unii din autori s-au retras, în momentul de faţă existând 9 poziţii libere. Cei interesaţi să intre în proiect o pot face până la data de 15 septembrie 2012, contactându-ne la adresa de mail: dorudancus@yahoo.com sau telefon: 072/444.35.87.

Parteneri Media

ai Proiectului „Întoarcerea poetului risipitor”

FDL.ro (Fabrica de Literatură, site, Bucureşti), Glasul Maramureşului (ziar, Baia Mare),Bocancul Literar (site, Bucureşti), Noua Provincia Corvina (revistă de cultură, Hunedoara), Oglinda Literară (revistă de cultură, Focşani), Răsunetul (ziar, Bistriţa-Năsăud), Palia Literară (revistă de cultură, Hunedoara), Caiete Silvane (revistă de cultură, Sălaj), Agero (site, Stuttgart), Impact literar (revistă de cultură, Târgovişte),Proiectul Cititor de proză (site, Londra), Pagini Româneşti în Noua Zeelandă (revistă de cultură, Noua Zeelandă), Sighet on line (site, Sighetu-Marmaţiei), Armonii Culturale(site, Adjud), Cafeneaua.com (site, Braşov), Bucovina literară (revistă de cultură, Suceava), Timpul (revistă de cultură, Iaşi), Totpal’s Daily News (site, Valea Prahovei),Starpress (site, Vâlcea), Radio Enigma România, Radio Zidul (Iaşi), Argeşul Literar(revistă de cultură, Argeş), Contrasens (revistă de cutură, Titu, Dâmboviţa), Zeit (site, Brăila), Destine Literare (revistă de cultură, Canada), Regatul Cuvântului (revistă de cultură, Craiova), Revista Vama Literară (Bucureşti), Fundaţia RURALIA (Pietroşiţa, Dâmboviţa), Art Out (revistă, Bucureşti) Necenzurat (site, Baia Mare), Lithera.ro (site, Bucureşti), Confluenţe româneşti (site, Bucureşti), Esenţe literare (site, Galaţi), Ştiri MM (site, Baia Mare), Cleopatra, casa gândului (site), Confluenţe lirice (site),Realitatea de Bistriţa Năsăud, Dej şi Gherla (publicaţie lunară), Cenaclul de la Păltiniş(revistă de cultură, Sibiu), Algoritm literar (revistă de cultură, Hunedoara), Asociaţia ARTGOTHICA (Sibiu), Cetatea lui Bucur (site, revistă, Bucureşti), Omniscop.ro (site).

Coordonator proiect,

Ştefan Doru Dăncuş

VACARMUL LIBERTĂŢII

FĂRĂ NOIMĂ

               Marius Zinca, poetul „cuprins de o neobişnuită / linişte sufletească” ( „Surâs” ) caută drumul spre sine însuşi pentru că sălăşluind „în altă lume” vrea să-şi încerce norocul „în oceanul viitorului”                     ( „Drumul… spre el”). El pune cap la cap senzaţii, percepţii, flash-uri de viaţă – care nu-i aparţin – încercând să creeze o lume proprie, metaforică în rigiditatea sa : „în reflexele roşiatice / ale flăcărilor ce dansau, / umbrele se înghesuiseră în unghere. / O lacrimă mare / se prelinse / peste beţia simţurilor. / Se aşternu tăcerea”  („Tânjind”). Între durere şi nepăsare, timpul îşi pierde dimensiunea iniţială : „trăia fără dimensiuni. / Incapabil să se împotrivească, / o lacrimă tremura între gen.” ( „Dimensiuni” ).

La Marius Zinca apare obsesiv şi sacadat ideea de cuvânt şi de cer, senzaţia liniştii „tulburate” de apariţia vieţii, când tumultoasă, când statică  „iubeam moartea, suferinţa, oamenii” ( „Reflecţia nopţii” ), „fericire înlăcrimată – / ultima pregătire / pentru un somn îndelungat. Linişte…”  („Linişte - fericire înlăcrimată”) şi alături de această linişte senzaţia propriei dedublări : “nu mai înţelegea lumea. / Galben şi livid la faţă, / se ferea cu sfială / când imaginea vieţii / a devenit nedesluşită. / O strivise sălbatic / sub picioare şi o împinse până la marginea trupului” ( „Renaştere ( pasărea Phoenix )” ) ; „între cer şi pământ / e o durere sălbatică” ( „Singur” ), „în focul domol al sufletului / îşi simţea existenţa un vis / în care amintirea / nu se pierdea complet” ( „Ne – pierdere” ) – „cu coada ochiului, / privea înaintea sa / gândurile / ce dezbrăcau viaţa” ( „Linişte” ).

 Volumul „Liber printre cuvinte – Reflecţia stării de sine –” cuprinde într-un

fel revolta fiinţei pe această libertate fără noimă, o libertate stânjenitoare, epuizantă chiar, de care şi autorul însuşi se plictiseşte, la un moment dat : „simţea… / un fel de oboseală. / Urma o tăcere / în amăgirea ochiului / când arunca o privire / din acelea, repezi” ( „Începea să cugete…” ). Probabil această plictiseală în cuvinte este cheia care deschide uşa sufletului şi înalţă privirea spre cerul ideilor – acolo unde Marius Zinca şi-a ales ca motto pentru propriile versuri cuvintele regretatului filozof Petre Ţutea : “libertatea omului e partea divină din el”... iar restul rămâne tăcere... uitare... neant...

AMALIA  ELENA CONSTANTINESCU

Între cer şi pământ/ e o durere sălbatică... - declară disperat poetul.

            Libertatea de a zbura, de a se ridica din propria mărginire, de a scruta vastităţi este o libertate imperfectă, minată de neputinţa  de a aboli suferinţa. Toată fiinţa lui se vrea lecuită de cangrena existenţei în trup, numai că nu ştie cum să procedeze, cum să sublimeze, cum să ardă pragurile care-l ţin în loc: Deasupra pluteşte hazardul./ Atent şi încordat/ îşi auzea inima bătând/(...) scuipa cuvintele cu buzele uscate/ trăind în tensiunea nesiguranţei/(...) şi vlăguit, aburul alb/se târăşte temător încolo şi încoace. ( „... un sfârşit” )

            În mod vădit, Marius Zinca nu poate controla fluxul cuvintelor. Am înţeles că nici nu-şi doreşte aşa ceva. Intenţia lui este mai degrabă una experimentală – până unde poate acoperi o vocabulă o realitate, cât poate exprima ea din această realitate, o poate recrea fără fisură, îi poate inventa sensuri colaterale?

Din această perspectivă, demersul lui Marius Zinca este unul interesant. Cu menţiunea următoare : graba gândului lasă, de multe ori, cuvintele să cadă într-un picior şi să se rănească. Or, cuvintele acestea, pentru care poetul a dezvoltat un adevărat cult, nu merită să aibă nici măcar un vârf de aripă cojit.

                                                                                                            DENISA POPESCU

O NOUĂ CARTE: IOAN BARB - MEDITÂND ÎNCHIS ÎN OCHIUL CICLOPULUI

“Ioan Barb e un poet care s-a hărnicit brusc: cîte două volume în 2010 și 2011, după ce primul i-a ieșit hăt în 1998, nu-i semn de sărăcie în sertar și-n inspirație. Din contră. Ar putea fi, însă, semn de artizanat, de formulă care se reproduce. Iar formula lui Ioan Barb se și reproduce, firește; dar nu ca producție de atelier, ci doar ca metamorfoză inventivă a unei unități lirice în care se topesc ironia și tandrețea, tăietura brutală cu atingerea gingașă și o nonșalanță provocatoare cu nostalgiile iluminării. Ioan Barb pornește mai de fiecare dată de la acel memento al realului impus ca prag de Camil Petrescu și se lasă dus apoi de un trend parabolic al imaginarului. Pe liniile mai active ale acestuia ajunge ba la o poezie cu priză directă la concretul cotidian (sau anamnetic), ba la o poezie ce se pierde în ritualuri de iluminare, ba – mai adesea - la o țesătură de stări păzite de ironie să nu dea în confesiuni sentimentale. E un imaginar cu tupeu, uneori cinic, alteori simpatic, pe care Ioan Barb îl încurajează la îndrăzneli împinse pînă-n marginea suprarealismului (dar nu mai încolo). Tocmai acest tupeu al inventivității îl ferește de repetivitate” (Al. Cistelecan).

  |

CONCURS LITERAR

SIMPOZION INTERJUDETEAN „OLTENIA LITERARA POSTBELICA” 

7 MAI 2015

Inclus in CAERI2015

OBIECTIVUL GENERAL/SCOPUL
Cercetarea si interpretarea critica, cunoasterea aprofundata a operelor scriitorilor olteni, descoperirea a noi repere si valente artistice in creatia acestora, educarea tinerilor pentru cunoasterea si pretuirea valorilor culturale.

PROGRAMUL DESFĂŞURĂRII
Data: 7 Mai 2015

Locaţia: LICEUL DE ARTE “MARIN SORESCU ”, CRAIOVA

REGULAMENT DE PARTICIPARE PROFESORI:

Lucrările vor fi redactate conform următoarelor cerinţe:
1. vor contine 2-4 pagini format A4;
2. redactarea se va face pe format A4, pe o singură parte, la un rând cu margini egale, de 20 mm (text aliniat ,,justified”), conţinând semnele diacritice;
3. titlul va fi scris cu majuscule (Times New Roman 14 Bold), centrat;
4. la două rânduri de titlu se va scrie autorul şi instituţia ( Times New Roman 12);
5. la două rânduri de numele autorului se începe scrierea textului (Times New Roman 12);
6. Lucrările vor fi însoţite de bibliografie , care se va consemna la sfârşitul lucrării, în ordinea următoare: nume şi prenume autor, titlul lucrării, editura, oraşul, anul, pagina;
7. Lucrările pot avea 2 autori, caz în care fiecare participant va primi câte o diplomă de participare, dacă se vor prezenta amândoi la activitate.
8. Lucrările se vor înainta organizatorilor pe suport electronic până la 5 MAI 2015, pe adresa de email revista.lams@yahoo.com .
Lucrările vor fi publicate intr-o revista in format electronic cu ISSN, Oltenia literară postbelică, care poate fi descarcata ulterior de participanţi de pe site-ul liceului http://www.liceuldeartamarinsorescucraiova.ro/ .
9. Taxa de participare pentru cadrele didactice este de 5 ron de persoană, suma depusa in plic autoadresat (cu timbre de min 3RON), pentru publicarea articolului in format electronic, cu ISSN si pentru realizarea diplomelor.
10. Fişa de înscriere si lucrarea se trimit pe adresa de e-mail revista.lams@yahoo.com

Modul de participare:
- pentru participanţii din judeţul Dolj, participarea va fi , de regula, directă, prin prezenţă, în ziua şi ora stabilită desfăşurării simpozionului la Liceul de Arte ,,Marin Sorescu’’.
- cei din afara judeţului Dolj pot opta pentru participare directă prin prezenţă, în ziua şi ora stabilită desfăşurării simpozionului, la Liceul de Arte ,,Marin Sorescu’’.

Persoana de contact: Prof. CRISTEA ANGELA 0720599934

Toate anunțurile de mai jos, trebuiau postate deasupra, la FORUM DE DISCUȚII.

Aici, la PANOU DE COMENTARII, se fac comentarii la adresa acestui grup. :)