Un concurs la care participăm e totuşi o oglindă. Că ne place sau nu ceea ce vedem, că acceptăm sau nu, aceasta depinde doar de paranoia… Pardon! De ego-ul fiecăruia dintre noi! Putem să începem prin a contesta corectitudinea concursului. Or faptul că printre laureaţii noştri, de multe ori, au fost şi nemembri, şi nou-veniţi, dar şi membri care nu prea frecventează site-ul, acesta poate să fie un argument puternic. Desigur, nu suficient şi nici singurul. Dacă am fi fost părtinitori şi ranchiunoşi, noi, organizatorii, am fi tras sfori să-i eliminăm, premiindu-i doar pe cei mai constanţi postatori, însă onoarea e mai presus de orice! Putem apoi să mustăcim la adresa celor ce au votat… Deh, nu toţi suntem absolvenţi ai facultăţilor de istorie literară comparată... Şi-apoi autorii, care în mare măsură au fost şi votanţi, scriu pentru un public larg, dar cât de cât iniţiat (fiind la rândul lor iniţiaţi), nu numai pentru elite. Continuând, putem chiar să ne reproşăm, fiecare în parte, proasta alegere a textului pe care „l-am scos la bătaie”, putem să afirmăm, roşind au ba de falsă modestie, că am propus, de data aceasta, un text flasc şi neinspirat… Orice scuze şi acuze am căuta şi am găsi, instantaneul cu clasamentele rezultate în urma votării rămâne! Indubitabil, ierarhizările au născut şi vor naşte controverse, dar de aici şi până la a-i desfiinţa, din invidie maladivă şi la modul „termonuclear”, pe contracandidaţii ce ţi-au luat-o înainte, e o cale foarte, foarte lungă! Mulţumindu-le criticilor de bună-credinţă, lor le spunem că nu ne este ruşine cu nivelul concursurilor de pe ÎNSEMNE CULTURALE! Avem multe confirmări că premiaţii noştri au fost premiaţi la concursuri naţionale (şi viceversa!), unde juriul a fost alcătuit din personalităţi. De asemenea, multe cărţi „pritocite” la noi au fost remarcate de lumea literară… Ne asumăm neîmplinirile şi nu o luăm ca pe o scuză şi nici ca pe un „detergent” care să ne înălbească, dar, şi la concursuri girate de somităţi, am întâlnit premiate lucrări atât de slabe, încât îţi venea să te urci în cactuşi. Ba avem un caz dovedit de plagiat, unde autorele gheniale a dat bir cu fuga de pe site, însă cartea lui a fost premiată la un festival cu pretenţii… Dezertori mai sunt şi din cei cărora li s-a tot cerut exigenţă în ce postează, evitarea monocromismului… Aceştia s-au dus, pe Facebook, după like-uri. Şi găsesc!

          Smotociţi sau mângâiaţi, fără a ţine seama cum ieşim dintr-o întrecere, participarea e benefică! Iar dacă participăm la astfel de evenimente, indiferent în ce ipostază, înseamnă că ne pasă de… – şi nu spun vorbe mari! – ne pasă de viitorul literaturii române!