TĂRÂMUL COPILĂRIEI

,,Ştii tu ce înseamnă să fii copil? Înseamnă să crezi în dragoste, să crezi în frumuseţe, să crezi în credinţă. Înseamnă să fii atât de mic încât spiriduşii să ajungă să-ţi şoptească la ureche, înseamnă să transformi bostanii în caleşti şi şoriceii în telegari, josnicia în nobleţe şi nimicul în orice, căci orice copil poartă o zână naşă în sufletul lui." Francis Thompson

Vă invităm pe cei cu suflet de copil să fiţi spiriduşii celor mici şi să le aduceţi o rază de lumină în suflete!

Cei doi lupi (autor Rădulescu Marian) - text mutat de la secțiunea proză

Spuneam într-o postare anterioară că aș dori să fac în așa fel încât să-i determin pe copii să lase de-o parte  telefonul sau tableta și să pună mâna pe carte. Cotitul e o gimnastică a minții care le dezvoltă armonios creierul. De aceea am să aduc în atenția dumneavoastră, cititorule cu păr mai bălai, câteva povestioare scoase de sub colbul vremurilor, ca să le citiți nepoților sau să-i puneți să le citească. Vorba cuiva, „cititul nu urzică!”.

După o poveste populară

Onuța și Onuțu stăteau voinicește pe genunchii bunicului și trecuse de faza când fiecare se lăuda cu partea lui de obraz, împodobit cu barba colilie, pupând-o și mângâind-o pe  a lui sau pălmuind-o pe a celuilalt. Acum doreau să afle povești și bunicul știa o mulțime încât putea ca în fiecare seară înainte de culcare să le spună câte una. Ei îl ascultau cuminți și câteodată puneau întrebări sau îl rugau să le spună câte o poveste, snoavă sau ghicitoare că știa o mulțime. De multe ori îi puneau întrebări la care așteptau cu mare curiozitate răspunsurile. El abia aștepta să fie rugat că și le răspundea cu mare bucurie.

-Bunicule, Dumnezeu a făcut omul, a întrebat Onuța.

-Da, fata bunicului. El a făcut omul și toate ființele, pământul și cerul.

-De ce unii oameni sunt buni și alții răi, a întrebat Onuțu. Dacă El i-a făcut după chipul și asemănarea Lui, nu trebuia să fie toți la fel?

-Dragii mei, după ce Adam și Eva au gustat din fructul oprit și Dimnezeu i-a alungat din Rai, mai târziu în om s-a cuibărit doi lupi.

-Cum așa, bunicule, eu am în mine doi lupi.

-Din păcate da. În noi, pe tot parcursul vieții este o luptă între acești lupi. Vedeți voi lupii nu sunt la fel. Unul este Răutatea și celălalt este Bunătatea. Răutatea  este furia, invidia, mândria, lăcomia, frica, ticăloșia, dușmănia, trufia, lăudăroșenia, egoismul. Celălalt este Bunătatea care-l face pe om să fie plin de dragoste, de  iubire, fericire, pace, speranță, adevăr, generozitate și credință.

-Bine, bunicule, dar care dintre ei câștigă lupta?

-Păi, dragii mei, întotdeauna va câștiga cel mai puternic, cel pe care l-ai hrănit. Prin faptele noastre hrănim unul dintre lupi. Dacă te comporți urât, ești rău, egoist, trufaș, dușmănos, furios, lacom, invidios hrănești lupul cel rău. Fii bun plin de iubire și dragoste, ajută pe cei din jur, ai pace în suflet și fii generos, să spui mereu adevărul și, mai ales să ai credință în bunul Dumnezeu, atunci hrănești lupul cel bun. Dar să țineți minte de hrănești lupul cel rău el te va mânca și pe tine și viața îți va fi un chin.

 

Tâlc:

Ești lupul pe care-l hrănești.

  • sus

    Vasilisia Lazăr

    Răspunsuri la Aceste Discuţii

    Ştergere

    Extraordinara  povestire prin  puterea  ei  moralizatoare.....sper  ca  cititorii foarte  tineri  sa aiba  parte de ea!

    cu  admiratie!

    Ştergere

    Mulțumesc, dragul meu. Așa cum am mai spus aș vrea să găsim o cale să-i facem pe copii să citească. Trăim într-un secol al vitezei și al nerăbdării. De aceea copiii sunt mai mult atrași de telefoane pentru că li se oferă de-a gata. Poveștile mele scurte sunt exact ceea ce trebuie să le oferim. Am făcut un experiment, în aceste vremuri de restriște, și ca să-i atragem trebuie să venim cu povestioare scurte, cu tâlc, pentru al e pune mintea la contribuție. Într-o clasă, împreună cu învățătoarea le-am cerut copiilor să citească o povestioară dar în același timp le-am lăsat și telefoanele la îndemână. Peste 40 la sută au lăsat povestioara și s-au jucat pe telefon. Am făcut al doilea experiment, cu aceiași clasă și le-am spus că cine va povesti mai frumos povestea pe care le-am dat-o să o citească va avea un premiu. 90% au citit și sau înscris la povestit. Premiul a fost o excursie la care au mers doar cei 90%. Mi-au cerut să le mai aduc povești spre lecturare...