PSALMUL SCARII LUI IACOB

PSALMUL SCĂRII LUI IACOV

''De-ndrăgostit se zice că mințile și-ar pierde.

La ce folos ți-e tigva, când inima-i nebună

Săltând în toiul iernii în danț de cedru verde?

Ce sfat să-ți deie colbul, când sângele-i furtună?

Lasă-i pe proști să creadă-n a vrăjilor rodire,

Doar dragostea cunoaște că inima nu minte.

Lumina-ntinerește de gustă din Iubire!

Când sorbi iubitei cerul, cine-ar mai bea cuvinte?

Nu-i pentru vultur hamul, tăriei sfinte-i zborul,

Nici nu destrami petalei țesutul clorofilei... ''

Astfel străinul Iacov grăi pe piatră dorul

Și adormi cu gândul în brațele Rahilei.

A fost, sau n-a fost visul având sărut în sfeșnic?

Eu îngeri văd pe scară cum fac loc Celui Veșnic.

ÎNSEMNE CULTURALE