Prima mamă

de către Alina Ilie

Mar 8

De-a singurării năpastă
Să îl scape, i-a dat soață,
I-a cioplit-o dintr-o coastă
Domnul, și-a suflat cu viață.
I-a pictat chipul de înger,
Trupul mic, putere-anume,
Iar în pântec i-a pus cer,
La piept să țină o lume
I-a pus brațe de oțel.

Load Previous Comments

  • Dulmin Aurel

      Îmi și imaginez o femeie cu brațe de oțel ce-și ține pruncul la piept. O văd luptându-se cu destinul ,deschizând calea unei noi lumi, o lume nouă născută din sufletul unui copil. 

      Da! Acea femeie este „Mama”. Cu multă admirație mă înclin. 

      Nu prea mă pricep în a scrie recenzii, dar versurile astea parcă și-au făcut loc în inima mea. 

    Mar 11

  • Alina Ilie

    Vă mulțumesc din suflet!

    Mar 11

  • Grig Salvan

    Maternitatea biblică primordială, de început de lume, descrisă într-o stanță puternică și emblematică. 

    Mar 12