Vorbe, vorbe

de către Stanescu Valentin

Luni

  

Vorba multă şi orbitoare izvorăşte doar din minte,

e un fapt real ce ţine doar de fricile din tine

care-ţi ţin mintea închisă într-o cuşcă, prin cuvinte,

şi-ţi coboară energia-n vorbe multe dar... puţine!

 

Cel cu mintea luminată doar din suflet îţi vorbeşte,

vorba-i rară e bogată şi o simţi cum te-nconjoară,

nu se bagă-n jocul lumii, fuge când altul bârfeşte

şi-ţi repetă gânduri bune ce nu-s spuse într-o doară...

 

Haide să vorbim tăcere, să ne-depărtăm de frică,

de-ntunericul din minte ce ne prinde şi ne toacă,

să stingem pe rând cuvinte mai-nainte să se zică,

 

căci tăcerea e de aur şi ne-aduce sănătate!

Să ne prindem cum copiii puri se-ndeamnă doar la joacă

până n-au prins „boala” lumii, n-au fost prinşi de răutate.

Load Previous Comments

  • Stanescu Valentin

    Amanda, au ajuns rapid vorbele către tine şi mi le-ai întors în linişte cu înţelepciune. Când scriu, am un joc de degete, precum copiii la tabla adunării, căutând măsura silabelor şi armonizarea cuvintelor. Aşa s-a făcut că a ieşit ceva cu ritm dar fără măsură sau ceva cu măsură dar fără de ritm. Îţi mulţumesc pentru îndemn. Aş renunţa la şi. Nu ştiu cum se face...

     

    Luni

  • Ada Nemescu

    Vorbe multe dar puține?!

    Ca un rău ce face... bine?

    O pastilă-amară-i viața

    și se rupe precum ața... 

    Dulcele vine trăind

    Nerăbdarea nici... murind.

    Mintea zboară într-o doară

    Colivia

    o să doară.

    Ai uitat de cuvinte, ai luat vorbele la drum, voinicesc drum - de om bun

    aDa

    Marţi

  • Stanescu Valentin

    aDa, mă răsfeţi în miez de vară cu-aceste vorbe plăcute, un refugiu în tăcere, ce îmbracă-n astă seară clipa-n haine neştiute...

    Marţi