Minunat titlu. Plus un final ce dăruiește speranță, încadrează un text de o sensibilitate extremă !

Doamnă Monica, vă mulţumesc pentru acest comentariu de sâmbătă spre duminică. În curtea casei avem trei tei meliferi şi ne apropiem de solstiţiu astfel că vom trăi seri plăcute de aromo-terapie şi vis cu ochii deschişi.

Aţi avut trei urmăritori ai postării „Pentru că”. Nu le-aţi dat vreun semn de citire. Poate că a fost o neatenţie. Şi mie s-a întâmplat odată să nu mai deschid pagina după o postare iar Doamna Vasilisia  s-a supărat pe mine... Nu a fost cu intenţie lipsa mea de reacţie...

Mă voi revanșa , dle Stănescu. O făceam și dacă nu m-ați fi certat. Nu sunt tot timpul în calendarul exact al răspunsurilor. Asta nu înseamnă că nu citesc aproape tot , chiar fără să dau semne.

Sărbătoare liniștita !

Delicat și luminos, cu imagini vii și un ton contemplativ. Atmosfera solstițiului este evocată cu finețe, iar mirosul de tei devine simbol al conexiunii dintre natură, timp și suflet.
Cu bucuria lecturii

Foarte frumos! 

Fiecare vers este martorul unei frenezii credibile, o bucurie răspândită în picuri mii, ca o apă vie!

aDa, cu felicitări

Doamnă Denisa, vă mulţumesc pentru cuvintele dătătoare de bucurie precum florile câmpului  dau bucurie albinelor culegătoare pline de răbdare şi implinitoare de menire. Ce s-ar face omenirea fără albine! E o bucurie că citiţi aceste versuri. E o bucurie când citesc versurile Dumneavoastra în format clasic sau modern.

aDa, vibrăm pe undele cuvintelor şi aceasta se simte ca o terapie a sufletului zbuciumat de nonsensurile vieţii. Acest Solstiţiu cu miros de tei a fost scris într-o perioadă grea din viaţa mea şi alături de alte peste 200 pseudo-sonete m-au adus în realul crunt al vieţii. Terapie prin poezie! Anul acesta nu am mai scris prea mult... Mă mai inspiraţi voi, provocator, prin postările de aici. Să fim eliberaţi de Cel din noi de apăsarea golului din jur. Mulţumesc pentru vorbele tale calde!

tare frumos!

Au înflorit teii și pe meleagurile mele, prilej de meditație și reverie sub coroana lor densă cu miros adormitor. Mă regăsesc întru totul în versurile săltând ritmic pe culmea exuberantă a verii.

frumos, am simtit parfumul de tei! 

Versurile dumneavoastră sunt pline de culoare!

Doamnă Mihaela, cu siguranţă că v-am trimis cu gândul la momente plăcute petrecute prin preajma unui tei, în copilărie, în adolescenţă şi apoi în tumultoasa perioada a omului matur în căutarea normalităţii.