Un poem ce invită la meditație, dar tonul ăsta grav pe mine mă bagă într-o stare pe care nu mi-o doresc în perioada asta, cu drag!

Tot cu mult drag, Poete, îmi pare sincer rău  !Se pare că  n-am întrat încă în spiritul Crăciunului , sunt încă în convalescență .

Mulțumesc din tot sufletul  !

Să te cauți mereu în tot ce este,

În iarbă, floare, în muguri de brad

Frumos!

Nu privi-n urmă și nici înainte

Aprinde-ți flacăra și stai în prezent

S-ar dori un fel de Carpe diem, însă eu n-aș putea niciodată să nu privesc în urmă. Trecutul e parte din mine și, vrând-nevrând, prezentul se raportează la el. 

Versul „Ai trecut limita către ultimul grad” nu sună prea bine. 

Am citit cu interes.

Să scoți arfumul dintr-o iubire

Îmi place în poemele tale un fel de aspirație spre cosmic, spe înalt, spre destin eroic, oarecum prometeic. Ai înclinație spre cadru larg, spații imense, fapte mărețe, ori cel puțin încercări dramatice. Adesea unele versuri și secvențe poetice mi-amintesc de ziceri din Kipling ori Gibran. În pofida unor mici scăpări de ritm care mai apar.

Gina, mulțumesc mult

Sărbători ĺiniștite !

Lisia dragă, a privi în urmă nu înseamnă a-l nega. Ci a nu înccerca să-l porți ca pe "scheletul din dulap " , îngreunându-ți viața cu stări de regrete și poate blocaje.

Mulțumesc frumos pentru răspuns și ajutor.