În liniștea nopții, dincolo de vacarmul acestor zile obositoare, mi-am lăsat versul să curgă...
Împărtășesc...
Mă strecor la tine-n gând,
În brațe te cuprind,
Cu iubire te ating
Și lacrimile-ți sting
Cu săruturi-comete căzătoare
Peste frunte și șuvițe rebele, călătoare
Ca și gândul,
Ca și vântul!...
Sunt aripile ce mi le dai să zbor,
Să mă avânt până la nori
Și mai sus,
Mult mai sus, dincolo de apus,
Mă lași să zbor,
Ca un condor,
Dincolo de nori!...
Îmi dai aripi cu iubirea ta,
Să mă înalț peste lumea asta,
Pot să zbor, să te ador!...
Iubirea mea în brațe te cuprind,
Coroană de vis și stele îți întind.
Hai, să zburăm dincolo de apus
Și, chiar mai sus!
Vasilisia Lazăr
Georgiana, faci parte dintre cei care vor să progreseze și care vor progresa. Deja se vede asta.
Dec 15, 2024
Grig Salvan
Scris simplu în ton adolescentin, ludic și ingenuu, poemul e ca o lumină caldă, învăluitoare, senin și lin ca un zbor „dincolo de nori”.
Dec 16, 2024
Gavrilă(David) Giorgiana Teodora
Vă mulțumesc frumos pentru încurajări!
Dec 16, 2024