Ţipăt de aer

 

Când trecem peste ceea ce aripile înseamnă

Uşorul ţipăt de aer

Al norilor în care ascundem măştile din ceara lumii,

Când aşteptăm înfriguraţi

 ultimul carnaval

Cu lampioane albastre şi jocul de-a moartea,

Când mă ridic până la o umbră de iarbă

Să ştiu sunetul paşilor

Prin peşterile celeste

Atunci  se aude

 ţipăt de aer

Acolo unde îngerii

scriu vorbele noastre pe aripi de lilieci,

Unde stalagmitele lacrimilor

 se opresc din creştere

Doar la ecoul aurorelor sfâşiindu-se peste trecutul

Picur ce  îngheaţă uşor şi

Clepsidrele se întorc singure

Când întindem palmele

cerşind

Ultima clipă a prezentului

Născocind

 tăcerea pentru care

Ne vindem fericirile,

 ne dăruim iubirea uşor

Ca un ţipăt

de aer.

 

 

 

  • Stanescu Valentin

    Mihai, ’’Ca un ţipăt de aer’’- când – acolo - atunci - unde stau cuvinte-n aşteptare zărim dincolo de rău bucuria ce ne doare...

     

    când în zborul nostru scurt

         tocăm aeru-n clepsidră

              presărând crimă şi furt

                   ca un zeu în cap de hidră

     

                   acolo-i ţinta vizată

              nu să fim ci să avem

         punem drog şi ciocolată

    în cafeaua ce o bem

     

    atunci este prea târziu

         lacrimile-s fără rost

              plătim cu-nţelesul viu

                   al prostiei noastre cost

     

                   unde măreţia piere

              arde-n gol şi fără scrum

         mai dorim o re-nviere

    să pornim pe-acelaşi drum...

  • Ada Nemescu

    Ce frumos totul! 

    Nu este de mirare că a inspirat într-un comentariu superb, pe inepuizabilul Valentin Stănescu!

    mă ridic până la o umbră de iarbă ... 

    Născocind

     tăcerea pentru care

    Ne vindem fericirile...

    Este o sărbătoare a noastră, domnule Mihai Katin, fiecare poem dăruit!

    Ca un ţipăt

    de aer.

    aDa, cu drag

  • Vasilisia Lazăr

    Sunteți Poezie! 

  • bolache alexandru

    Se vede un condei matur în care nostalgia și metafora își dau mâna!

  • Mihaela Popa

    o poezie care se citește cu sufletul, încântată să respir acest "țipăt de aer"