ÎNSEMNE CULTURALE
(De ziua dorului, doar) Amintiri, amintiri...
Lângă cuptorul vechi se-adună amintiri
Ce parcă-mi fac din ochi stârnindu-mi năluciri
Venind de nicăiri cu-alaiuri de perechi
Și cu ademeniri spre vremuri mai străvechi.
Mă biciuie un șfichi de vânt de nicăiri
Și-mi pune în rărunchi nespuse tânguiri
Ce-mi macină simțiri și strânge în mănunchi
Tăioase presimțiri ce rod în al meu trunchi.
Trec umbre peste ochi cu zeci de amăgiri
Ce mi se par mai vechi dar pline de iubiri
Și-aprind noi licăriri peste aleanuri vechi
Ce curg printre sclipiri ce scapără din ochi.
Lângă cuptorul vechi se-adună amintiri...
Mihai Katin
Lângă cuptorul vechi se-adună amintiri
Ce parcă-mi fac din ochi stârnindu-mi năluciri
Venind de nicăiri cu-alaiuri de perechi
Și cu ademeniri spre vremuri mai străvechi. acest catren dintr toate are un echilibru si o forta a imaginii,poemul in sine se "rotunjeste"prin versul:
Lângă cuptorul vechi se-adună amintiri...poate ca o metafora a existentei noastre
Mai 13
Grig Salvan
Poem la gura sobei, cu depănare de amintiri, cu „năluciri” și luciri de fantasme, cu noian de doruri și melancolii... Versul de început și sfârșit „Lângă cuptorul vechi se-adună amintiri” are o mare forță evocatoare pentru noi toți care știm ce înseamnă căldura și lumina cuptorului de altădată. Citit cu mare plăcere!
Mai 15
Vasilisia Lazăr
Lângă cuptorul vechi se-adună amintiri
Un vers memorabil cu rezonanțe în sufletul cititorului. Frumos!
Uneori cred că vă concentrați prea mult asupra formei. Citit cu drag!
Mai 17
petrut dan
O lectură plăcută ce trece ușor peste unele lucruri, cu drag!
Mai 17