Discuţii CREAȚII ȘI CULEGERI FOLCLORICE - ÎNSEMNE CULTURALE2024-03-28T15:18:48Zhttps://insemneculturale.ning.com/groups/group/forum?groupUrl=creatii-si-culegeri-folclorice&id=6515444%3AGroup%3A23465&feed=yes&xn_auth=noRitualul colindătorilor ce vestesc Naşterea Domnuluitag:insemneculturale.ning.com,2014-12-23:6515444:Topic:6556062014-12-23T15:07:29.593ZIon Nălbitoruhttps://insemneculturale.ning.com/profile/IonNalbitoru
<p> </p>
<p>După ce copiii treceau pe la fiecare familie cu colindiţa şi îşi împărţeau banii, se retrăgeau la casele lor şi aşteptau cu nerăbdare în sânul familiei sosirea grupurilor de colindători mari. </p>
<p>Grupurile de colindători mari erau formate din 6-14 persoane. De regulă se strângeau cât mai mulţi deoarece colindele erau lungi şi pretenţiile gazdelor deosebite, încât ca să nu obosească şi să nu răguşească, ceea ce ar fi periclitat calitatea cântecelor, grupul se împărţea în două…</p>
<p> </p>
<p>După ce copiii treceau pe la fiecare familie cu colindiţa şi îşi împărţeau banii, se retrăgeau la casele lor şi aşteptau cu nerăbdare în sânul familiei sosirea grupurilor de colindători mari. </p>
<p>Grupurile de colindători mari erau formate din 6-14 persoane. De regulă se strângeau cât mai mulţi deoarece colindele erau lungi şi pretenţiile gazdelor deosebite, încât ca să nu obosească şi să nu răguşească, ceea ce ar fi periclitat calitatea cântecelor, grupul se împărţea în două subgrupuri numite PEUCI. În afară de colinda de la fereastră când intrau în gospodăria omului şi cea de la plecare, celelalte colinde le cântau pe strofe, pe rând. O strofă o cânta o peucă, apoi următoarea strofă cealaltă peucă şi aşa mai departe până terminau colinda respectivă. Între cântări luau o scurtă pauză, timp în care schimbau cuvinte cu gazdele, serveau prăjituri şi cozonac sau câte un pahar cu vin sau cu ţuică de cele mai multe ori fiartă ca să-i încălzească când ieşeau afară în ger.</p>
<p>Vom lua ca model de desfăşurare al acestui ritual pe cel mai vechi grup care a funcţionat în Brezoiul propriu-zis, cel condus de Tică Tudoran şi coordonat de Ion Lăcătuşu zis şi Baronu. Diferenţa de vârstă între cel mai bătrân şi cel mai tânăr era pe acea vreme de vreo 30 de ani. Aşa se făcea trecerea treptată şi preluarea ştafetei fără ca grupul să se destrame, ci să fie în permanenţă reîmprospătat şi cu un repertoriu mereu îmbogăţit. Din grup mai făceau parte Gică Gurgui, Ion Berbece, Achim Berbece, Gheorghe Borcan, Spiridon Florea, Mircea Vărăticeanu, Petrică Ungureanu, Nelu Efrim, Trache Vărăticeanu şi Nelu Fuerescu. Dintre membrii acelui grup doar doi mai sunt în viaţă, cei mai tineri pe vremea aceea, Mircea Vărăticeanu şi Nelu Fuerescu.</p>
<p>De regulă începeau colindul de la Gura Lotrului (confluenţa cu Oltul) şi înaintau către Brezoi, trecând pe la fiecare gospodărie în parte, continuau pe Valea Satului şi terminau pe Vultureasa.</p>
<p>Colindul de la poartă era diferit înainte sau după miezul nopţii.</p>
<p>Astfel la poartă, la uşă sau fereastră se cânta înainte de miezul nopţii, colindul uzual:</p>
<p> </p>
<p><b>Scoală, scoală ăl domn bun </b></p>
<p> </p>
<p>Scoală, scoală domnuri bune, <i>Lerui Doamne!</i></p>
<p>C-a trecut de miez de noapţi </p>
<p>Cântătorii şi-au cântat <i>Lerui Doamne!</i></p>
<p>Popa-n toacă că şi-a dat, </p>
<p>Zori dalbe revărsară <i>Lerui Doamne!</i></p>
<p>Din ziori soare răsar, </p>
<p>Şi soarele-i în trei raze. <i>Lerui Doamne!</i></p>
<p>Din una rază drum de rază </p>
<p>Razmă-n vărful munţilor <i>Lerui Doamne!</i></p>
<p>Prin crucile brazilor, </p>
<p>Doilea rază drum de-o rază <i>Lerui Doamne!</i></p>
<p>Razmă-n poala codrului </p>
<p>Prin târlele oilor <i>Lerui Doamne!</i></p>
<p>Dau în jocul mieilor </p>
<p>Treilea rază drum de-o rază <i>Lerui Doamne!</i></p>
<p>Razmă-n cruci dalbe fereştri </p>
<p>Din fereastră intră-n casă <i>Lerui Doamne!</i></p>
<p>Şi din casă-n masa toată </p>
<p>Ceşti domni buni se deşteptară. <i>Lerui Doamne!</i></p>
<p>Lor prea bine le părea, </p>
<p>Frumos casa luminară <i>Lerui Doamne!</i></p>
<p>Frumos masa-mpodobea: </p>
<p>C-o vadră de vin pe masă <i>Lerui Doamne!</i></p>
<p>Şi-un colac de grâu curat </p>
<p>C-o coastă de godinac <i>Lerui Doamne!</i></p>
<p>Şi cu-o mână de florinţi, </p>
<p>De florinţi de bani mărunţi <i>Lerui Doamne!</i></p>
<p>De florinţi de bani mărunţi</p>
<p>Sus în vestea lui Hristos, <i>Lerui Doamne!</i></p>
<p>Să-mi fiţi domni buni sănătoşi!</p>
<p> </p>
<p>În cazul că se trecea de ora de la miezul nopţii se cânta colindul:</p>
<p> </p>
<p> <b>Voi ziori de ziuă</b></p>
<p> </p>
<p>Voi ziori de ziuă nu vă revărsaţi <i>Voi ziori de zi</i></p>
<p>Că noi n-am somnat şi am tot umblat <i> Voi ziori de zi</i></p>
<p>Şi ne-am întâlnit c-o babă bătrână <i>Voi ziori de zi</i></p>
<p>Cu-o babă bătrână cu brâul de lână <i>Voi ziori de zi</i></p>
<p>Cu brâul de lână de păr de cămilă <i>Voi ziori de zi</i></p>
<p>Şi ne-a întrebat de-un fiu al ei <i>Voi ziori de zi</i></p>
<p>- Nu cumva aţi văzut pe unde-aţi trecut <i>Voi ziori de zi</i></p>
<p>De-un fiuţ al meu, de-un fiuţ al meu <i>Voi ziori de zi</i></p>
<p>Lezne de-al cunoaşte, lezne de-al cunoaşte <i>Voi ziori de zi</i></p>
<p>Perişorul lui pana corbului <i>Voi ziori de zi</i></p>
<p>Ochişorii lui două mure coapte <i>Voi ziori de zi</i></p>
<p>Coapte de răcoare, ne-atinse de soare <i>Voi ziori de zi</i></p>
<p>Coapte la pământ, ne-atinse de vânt <i>Voi ziori de zi</i></p>
<p>Feţişoara lui coală de hârtie <i>Voi ziori de zi</i></p>
<p>Logofătul scrie, ziua-n primărie <i>Voi ziori de zi</i></p>
<p>Mustăcioara lui spicul grâului <i>Voi ziori de zi</i></p>
<p>- Ba l-om fi văzut, nu l-am cunoscut <i>Voi ziori de zi</i></p>
<p>Voi ziori de ziuă nu vă revărsaţi! <i>Voi ziori de zi</i></p>
<p> </p>
<p>Dar şi aceste colinduri de la poartă difereau în funcţie de starea familiei respective. Dacă era de neam ales şi bogată se cânta:</p>
<p> </p>
<p><b>Sub umbriţă de portiţă</b> </p>
<p> </p>
<p>Sub umbriţă de portiţă <i>Dormoş, dormoş mari boieri,</i></p>
<p>Frumos mai dorm mari boierii, <i>Dormoş, dormoş mari boieri,</i></p>
<p>Cu cocoane lângă ei<i> Dormoş, dormoş mari boieri,</i></p>
<p>Cu pistoale la picioare, <i> Dormoş, dormoş mari boieri,</i></p>
<p>Şi cu-n stol de porumbei, <i>Dormoş, dormoş mari boieri,</i></p>
<p>Porumbeii ghioroiară, <i>Dormoş, dormoş mari boieri,</i></p>
<p>Boierii nu se deşteptară <i>Dormoş, dormoş mari boieri,</i></p>
<p>Ghioroiară a doua oară, <i>Dormoş, dormoş mari boieri,</i></p>
<p>Boierii că se deşteptară, <i>Dormoş, dormoş mari boieri,</i></p>
<p>Frumos casa luminară <i>Dormoş, dormoş mari boieri,</i></p>
<p>Frumos masa-mpodobiră: <i>Dormoş, dormoş mari boieri,</i></p>
<p>C-o vadră de vin pe masă, <i>Dormoş, dormoş mari boieri,</i></p>
<p>Cu-un colac de grâu curat, <i>Dormoş, dormoş mari boieri,</i></p>
<p>C-o coastă de godinac.<i> Dormoş, dormoş mari boieri,</i></p>
<p>Şi c-o mână de florinţi, <i>Dormoş, dormoş mari boieri,</i></p>
<p>De florinţi de bani mărunţi. <i>Dormoş, dormoş mari boieri,</i></p>
<p>Sus în vestea lui Hristos, <i>Dormoş, dormoş mari boieri,</i></p>
<p>Să-mi fiţi domni buni sănătoşi!</p>
<p> </p>
<p>Dacă la gospodăria unde ajungeau gazda avea o casă nouă sau o renovase capital, înainte de miezul nopţii colidătorii îi cântau:</p>
<p> </p>
<p> <b>Nalte sunt, frumoase sunt </b></p>
<p> </p>
<p>Nalte sunt, frumoase sunt, <i>Domnului Domn, Domn din cer!</i></p>
<p>Sus cu roşu acoperit,</p>
<p>Prin năuntru zugrăvite. <i> Domnului Domn, Domn din cer!</i></p>
<p>Pe afară-s poleite,</p>
<p>Dar cu ce mi-s poleite? <i>Domnului Domn, Domn din cer!</i></p>
<p>Cu de aur şi de-argint,</p>
<p>La papuci galbeni-mpletiţi,<i> Domnului Domn, Domn din cer!</i></p>
<p>Pe la fini, pe la vecini,</p>
<p>Pe la fini te-am dăruit, <i>Domnului Domn, Domn din cer!</i></p>
<p>Pe la fini, pe la vecini,</p>
<p>Pe la fraţi, pe la fârtaţi <i> Domnului Domn, Domn din cer!</i></p>
<p>Pe la fraţi, pe la fârtaţi</p>
<p>Şi mă dor, Doamne mă dor <i> Domnului Domn, Domn din cer!</i></p>
<p>Braţele şi palmele.</p>
<p>La papuci galbeni-mpletiţi,<i> Domnului Domn, Domn din cer!</i></p>
<p>Pe la fini i-am dăruit,</p>
<p>Pe la fini, pe la vecini, <i> Domnului Domn, Domn din cer!</i></p>
<p>Pe la fraţi, pe la fârtaţi,</p>
<p>Pe la fraţi, pe la fârtaţi <i> Domnului Domn, Domn din cer!</i></p>
<p>Şi mă dor, Doamne mă dor</p>
<p>Palmele şi deştele, <i>Domnului Domn, Domn din cer!</i></p>
<p>Mă sui Doamne la cer</p>
<p>Găsâi raiul de-ncuiat <i> Domnului Domn, Domn din cer!</i></p>
<p>Şi-ncă raiul descuiat</p>
<p>Dar prin rai ce mai văzui? <i> Domnului Domn, Domn din cer!</i></p>
<p>Văzui vin şi mese-ntinse,</p>
<p>Şi-ncă şi făclii aprinse, <i> Domnului Domn, Domn din cer!</i></p>
<p>Şi-ncă şi pahare pline</p>
<p>Lângă-al meu e ca şi-al tău, <i> Domnului Domn, Domn din cer!</i></p>
<p>Ca-aşa-i Bunul Dumnezeu,</p>
<p>Busuioc verde pe masă, <i>Domnului Domn, Domn din cer!</i></p>
<p>Să-mi fi gazdă sănătoasă!</p>
<p> </p>
<p> În toate aceste cazuri de la poartă, uşă în cazul blocurilor, sau la fereastră întreg grupul de colindători cânta la unison. Dacă gazda era mai săracă şi nu ieşea afară, colindătorii după ce-şi terminau cântecul se deplasau la casa vecină şi aşa mai departe. Gazdele care doreau să-i primească, şi aceştia erau în majoritatea cazurilor, ieşeau afară şi după ce grupul îşi termina cântecul îi poftea în casă la masă. După cuvenitele urări de bine, de o parte şi de alta a gazdei şi a musafirilor, grupul se împărţea, după o regulă dinainte stabilită, în două peuci (grupuleţe) şi îşi începeau repertoriul, o peucă cânta o strofă, apoi a doua peucă a doua strofă şi aşa până la finalul colindei. Repertoriul din casă se începea cu un cântec de masă:</p>
<p> </p>
<p><b>Dinaintea acestor case </b></p>
<p> </p>
<p>Di-naintea acestor case, <i>Hoi lerui, Doamne!</i></p>
<p>Născutu m-am, crescut-am,</p>
<p>De-am trimis al doilea perii <i>Hoi lerui, Doamne!</i></p>
<p>Din trupini întrupinaţi,</p>
<p>De zmicele sus la stele,<i> Hoi lerui, Doamne!</i></p>
<p>De vârfuri mai sus la nori</p>
<p>Sub umbriţă-s patru pomi<i> Hoi lerui, Doamne!</i></p>
<p>Frumoasă masa-i întinsă</p>
<p>Întinsă-i masă de mătase <i>Hoi lerui, Doamne!</i></p>
<p>Cu ciucuri de boarbafir</p>
<p>Iar la masă cine şade, <i>Hoi lerui, Doamne!</i></p>
<p>Iar la masă cine şade?</p>
<p>La întâiul colţ de masă <i>Hoi lerui, Doamne!</i></p>
<p>Şade Bunul Dumnezeu!</p>
<p>La al doilea colţ de masă <i>Hoi lerui, Doamne!</i></p>
<p>Şade Ioan, Sfântul Ioan,</p>
<p>Nănaşul lui Dumnezeu,<i> Hoi lerui, Doamne! </i></p>
<p>Nănaşul lui Dumnezeu!</p>
<p>La al treilea colţ de masă <i>Hoi lerui, Doamne! </i> </p>
<p>Şade bătrânul Crăciun!</p>
<p>La al patrulea colţ de masă <i>Hoi lerui, Doamne!</i></p>
<p>Şade gazda aceşti domni buni</p>
<p>Şi mi-şi bea şi mi-şi petrec <i>Hoi lerui, Doamne!</i></p>
<p>Şi închină dintr-un pahar,</p>
<p>Dintr-un pahar galben de aur <i>Hoi lerui, Doamne!</i></p>
<p>Ce mi-l ţin de oaspeţi buni,</p>
<p>Oaspeţi buni, oameni bătrâni <i>Hoi lerui, Doamne!</i></p>
<p>Cum e Bunul Dumnezeu</p>
<p>Şi cu Ioan, Sfântul Ioan <i>Hoi lerui, Doamne!</i></p>
<p>Nănaşul lui Dumnezeu</p>
<p>Şi cu bătrânul Crăciun.<i> Hoi lerui, Doamne!</i></p>
<p>Şi cu gazda aceşti domni buni,</p>
<p>Sus în vestea lui Hristos, <i>Hoi lerui, Doamne!</i></p>
<p>Să-mi fiţi domni buni sănătoşi!</p>
<p> </p>
<p>După o scurtă pauză grupul colindă gazdele, soţul şi soţia, după ce în prealabil, în caz că nu le ştia numele mic, îi întreba cum se numesc:</p>
<p> </p>
<p><b>Colindul gazdei </b></p>
<p> </p>
<p>Face <i>(nume soţie)</i> de-o cetate <i>Dragi domnele!</i></p>
<p>Şi n-o face cum se face</p>
<p>Şi-o zideşte împărăteşte <i>Dragi domnele!</i></p>
<p>Cum ca ea nu mai este,</p>
<p>În mijlocul de cetate <i>Dragi domnele!</i></p>
<p>Este-un brad mare minunat</p>
<p>Şi de poale cam lăsat <i>Dragi domnele!</i></p>
<p>Iar de poala bradului,</p>
<p>Este-un leagăn de mătase <i>Dragi domnele!</i></p>
<p>Iar în leagăn cine şade?</p>
<p>Şade Maria de ochi-şi negri <i>Dragi domnele!</i></p>
<p>Ce coase şi dichiseşte</p>
<p>La marame împărăteşti <i>Dragi domnele!</i></p>
<p>La gulere fraţilor,</p>
<p>La mâneci cumnatelor <i>Dragi domnele!</i></p>
<p>La mâneci cumnatelor</p>
<p>Căci drumeţ pe drum că trece <i>Dragi domnele!</i></p>
<p>În ochi negri el şi-o vede.</p>
<p><i>(nume soţ)</i> vodă pe drum trece, <i>Dragi domnele!</i></p>
<p>În ochi negri el şi-o vede.</p>
<p>Şi din gură că-i grăiră, <i>Dragi domnele!</i></p>
<p>Vinde-mi mie a cetate</p>
<p>Cea cetate cea livadă <i>Dragi domnele!</i></p>
<p>Că-ţi dau multă bogăţie</p>
<p>Că-ţi dau sate cum-cum sate <i>Dragi domnele!</i></p>
<p>Şi moşii cu slobozi</p>
<p>Mie Doamne să nu-mi dai <i>Dragi domnele!</i></p>
<p>Să nu-mi dai acelea toate</p>
<p>Mie Doamne să îmi dai <i>Dragi domnele!</i></p>
<p>Cel voinic de-asar din poartă,</p>
<p>Ţinea poarta cu spatele, <i>Dragi domnele!</i></p>
<p>Zidurile cu umerii</p>
<p>Şi zâmbrele cu sprâncene <i>Dragi domnele!</i></p>
<p>Cum ca ia nu mai este</p>
<p>Unde sunt ei feţi frumoşi? <i>Dragi domnele!</i></p>
<p>Ei să-mi fie sănătoşi!</p>
<p> </p>
<p> Dacă la familia la care au ajuns stăpânul este slujitor al Domnului la biserică se cântă colindul de masă pentru preot:</p>
<p> </p>
<p><b>Colea-n jos pe vale-n jos </b></p>
<p> </p>
<p>Colea-n jos pe vale-n jos <i>Hoi ler hoi dai lerui Doamne!</i></p>
<p>Pare-un soare că răsar.</p>
<p>Nu e soare răsărit <i>Hoi ler hoi dai lerui Doamne!</i></p>
<p>Şi-i o dalbă mănăstire</p>
<p>Nouă uşi, nouă altare, <i>Hoi ler hoi dai lerui Doamne!</i></p>
<p>Iar în ea cine slujea?</p>
<p>Slujeau nouă popi bătrâni, <i>Hoi ler hoi dai lerui Doamne!</i></p>
<p>Şi-ncă şapte diaconici,</p>
<p>Şi-ncă cinci de grămătici. <i>Hoi ler hoi dai lerui Doamne!</i></p>
<p>Şi-ncă cinci de grămătici.</p>
<p>Grăi cel popă bătrân, <i>Hoi ler hoi dai lerui Doamne!</i></p>
<p>Către micul grămătic:</p>
<p>Ia tu mice grămătice <i>Hoi ler hoi dai lerui Doamne!</i></p>
<p>Ia ciocanul într-o mână</p>
<p>Şi psaltirea în cea mână <i>Hoi ler hoi dai lerui Doamne!</i></p>
<p>Şi te suie în clopotniţă</p>
<p>Şi începe de-a toca. <i>Hoi ler hoi dai lerui Doamne!</i></p>
<p>Clopotele-a tărăgănara,</p>
<p>Să facem de-o mică slujbă. <i>Hoi ler hoi dai lerui Doamne!</i></p>
<p>Mica slujbă cine-ascultă?</p>
<p>Ascultă, Maica Precistă, <i>Hoi ler hoi dai lerui Doamne!</i></p>
<p>Cu fiiuţul ei din braţe</p>
<p>Maica plânge, fiul zice: <i>Hoi ler hoi dai lerui Doamne!</i></p>
<p>- Ce-ai tu Maică de tot plângi?</p>
<p>- Cum eu Maică să nu plâng <i>Hoi ler hoi dai lerui Doamne!</i></p>
<p> Căci pe tin s-au lăudat</p>
<p>C-au să mi te răstignească, <i>Hoi ler hoi dai lerui Doamne!</i></p>
<p>Şi-au să mi te tot muncească.</p>
<p>- Taci tu Maică nu mai plânge, <i>Hoi ler hoi dai lerui Doamne!</i></p>
<p>Căci eu Maică m-oi lupta</p>
<p>Cu înaltul cerului <i>Hoi ler hoi dai lerui Doamne!</i></p>
<p>Cu largul pământului.</p>
<p>Maică lacrimile tale, <i>Hoi ler hoi dai lerui Doamne!</i></p>
<p>Grele sunt ca pietrele</p>
<p>Şi ard ca focurile <em>Hoi ler hoi dai lerui Doamne!</em><br/>Şi ard ca focurile. <i><br/></i></p>
<p>Sus în vestea lui Hristos <em> Hoi ler hoi dai lerui Doamne!</em></p>
<p>Să fiţi părinte sănătos!</p>
<p> </p>
<p>Dacă respectiva gazdă are copii îi întreabă cum îi cheamă şi se cântă colindul de fată:</p>
<p> </p>
<p><b>Pleacă <i>(Nume fiică)</i> la fântână </b></p>
<p> </p>
<p>Ia <i>(Nume)</i> vadra-n cap <i>Ceti, cetioară dragă!</i></p>
<p>Şi mi-s pleacă la fântână,</p>
<p>La fântâna din lucet<i> Ceti, cetioară dragă!</i></p>
<p>Unde curge apa-ncet,</p>
<p>Apa-n vadră că lua, <i>Ceti, cetioară dragă!</i></p>
<p>Şi-napoi că se-ntorcea <i> </i></p>
<p>Cu pantofii tropăia, <i> Ceti, cetioară dragă!</i></p>
<p>Cu fustiţa-n vânt trăgea.</p>
<p>Trei voinici o întâmpina,<i> Ceti, cetioară dragă!</i></p>
<p>Trei voinici o întâmpina,</p>
<p>Primul ce-i lua măr din sân,<i> Ceti, cetioară dragă!</i></p>
<p>Ea din greu îl blestema <i> </i></p>
<p>- Putrezirea-i ca dânsul, <em>Ceti</em><i>, cetioară dragă!</i></p>
<p>Putrezirea-i ca dânsul.</p>
<p>Doilea ce-i lua inel din deşti,<i> Ceti, cetioară dragă!</i></p>
<p>Ea din greu îl blestema:</p>
<p>- Petrece te-ai prin dânsul,<i> Ceti, cetioară dragă!</i></p>
<p>Petrece te-ai prin dânsul,</p>
<p>Treilea ce-i lua cununa:<i> Ceti, cetioară dragă!</i></p>
<p>Ea din greu îl blestema</p>
<p>- Cununate-ai cu dânsa,<i> Ceti, cetioară dragă!</i></p>
<p>Cununate-ai cu dânsa.</p>
<p>Unde-i <i>(Nume)</i> cea frumoasă,<i> Ceti, cetioară dragă!</i></p>
<p>Ea să fie sănătoasă!</p>
<p> </p>
<p> În cazul că gazda avea fată în casă le da colac de grâu şi grupul făcea urarea colacului de grâu.</p>
<p> Dacă gazda are şi fecior se cântă şi colindul de băiat:</p>
<p> </p>
<p><b>Colindul băiatului gazdei</b></p>
<p> </p>
<p>Sub aripa cerului, <i>Florile dalbe!</i></p>
<p>Pare-un soare că răsare, </p>
<p>Nu e soare răsărit <i> Florile dalbe!</i></p>
<p>Şi e (<i>nume fiu)</i> de-a călar, <i> </i></p>
<p>Pe-un cal năzdrăvan <i> Florile dalbe!</i></p>
<p>Şi-n mână c-un buzdugan. </p>
<p>Calul zboară şi nechează, <i>Florile dalbe!</i></p>
<p>Bolta cerului brăzdează. </p>
<p>Se-ndreaptă spre casa lui, <i>Florile dalbe!</i></p>
<p>Ca să cânte Domnului </p>
<p>Cântece de bucurie <i>Florile dalbe!</i></p>
<p>Şi de mare veselie. </p>
<p>C-azi e seara lui Ajun, <i>Florile dalbe!</i></p>
<p>Mâine-i ziua lui Crăciun. </p>
<p>Grupuri de colindători, <i>Florile dalbe!</i></p>
<p>Cântă noaptea până-n zori, </p>
<p>La case de gospodari, <i>Florile dalbe!</i></p>
<p>La boieri şi fete mari. </p>
<p>La preoţii satului, <i>Florile dalbe!</i></p>
<p>La marii oraşului. </p>
<p>Sus în vestea lui Hristos, <i>Florile dalbe!</i></p>
<p>Să fiţi, domni buni, sănătoşi! </p>
<p> </p>
<p>Dacă gazda este vânător, atunci grupul va cânta un colind special pentru acesta:</p>
<p> </p>
<p><b>Cerbul Runcului </b></p>
<p> </p>
<p>Cerbul runcului, fala câmpului, <i>Lereru leru!</i></p>
<p>El pe unde-şi paşte, iarba se cunoaşte. <i> Lereru leru!</i></p>
<p>Cine se aflară vânător vestit, <i>Lereru leru!</i></p>
<p>Cerbul să-l săgete, cerbul să-l săgete. <i>Lereru leru!</i></p>
<p><i>(Nume vânător)</i> se aflară vânător vestit <i>Lereru leru!</i></p>
<p>Cerbul să-l săgete, cerbul să-l săgete. <i>Lereru leru!</i></p>
<p>Şi se mânecară, joi de dimineaţă, <i>Lereru leru!</i></p>
<p>Joi de dimineaţă, pe rouă, pe ceaţă, <i>Lereru leru!</i></p>
<p>Pe rouă, pe ceaţă, tot pe negureaţă, <i>Lereru leru!</i></p>
<p>Cu crăcani în mâini, cu copoi de câini, <i>Lereru leru!</i></p>
<p>Mai dinspre cu seară, pe câmp cu secară. <i>Lereru leru!</i></p>
<p>Mai dinspre cu noapte prin grâne coapte, <i>Lereru leru!</i></p>
<p>Mai dinspre ziori, prin grădini cu flori. <i>Lereru leru!</i></p>
<p>Şi când ei sosiră dalba-i curmătură, <i>Lereru leru!</i></p>
<p>Crăcani aşezară, copoi urma-i luară <i>Lereru leru!</i></p>
<p>Cerbul că ieşiră dalba-i curmătură, <i>Lereru leru!</i></p>
<p><i>(Nume vânător)</i>-l săgetară, <i>(Nume)-</i>l săgetară. <i>Lereru leru!</i></p>
<p>Cerbul că grăiară, cerbul că grăiară: <i>Lereru leru!</i></p>
<p>- Săgeată mugeată, fire-ai blestemată! <i>Lereru leru!</i></p>
<p>Tu de-ai fi pocnit, eu te-aş fi auzit <i>Lereru leru!</i></p>
<p>Şi aş fi făcut două, trei sărite, <i>Lereru leru!</i></p>
<p>Peste vârf de munte, peste vârf de plai <i>Lereru leru!</i></p>
<p>Tot la deal, la deal, tot către Ardeal, <i>Lereru leru!</i></p>
<p>Tot mai sus, mai sus, tot către apus, <i>Lereru leru!</i></p>
<p><i>(Nume)</i> cel frumos, fie sănătos!</p>
<p> </p>
<p> Alte grupuri de colindători, la cererea gazdei, vor cânta Leul, tot un colind de vânătoare:</p>
<p> </p>
<p><b> Leul</b></p>
<p> </p>
<p> De când Leul plaiul ţine <i>Hoiler hai dalerui</i></p>
<p> Rău plaiul s-a înstrăinat <i>Hoiler hai dalerui</i></p>
<p> De baci şi de păcurari <i>Hoiler hai dalerui</i></p>
<p> Şi de dalbii cârciumari <em>Hoiler hai dalerui</em></p>
<p> Cine magii se adăflară <em>Hoiler hai dalerui</em></p>
<p> Leul să mi-l săgetară <em>Hoiler hai dalerui</em></p>
<p> <i>(Nume vânător</i>) magii se adăflară <em>Hoiler hai dalerui</em></p>
<p> Leul să mi-l săgetară <em>Hoiler hai dalerui</em></p>
<p> Iar la el ce îşi luară <em>Hoiler hai dalerui</em></p>
<p> O tăbliţă pestricioară <em>Hoiler hai dalerui</em></p>
<p> Plină cu săgeţi uşoare <em>Hoiler hai dalerui</em></p>
<p> Şi pe plai că-mi apucară <em>Hoiler hai dalerui</em></p>
<p> Pe la baci la păcurari <em>Hoiler hai dalerui</em></p>
<p> Pe la dalbii cârciumari <em>Hoiler hai dalerui</em></p>
<p> Prin făgete, iezăre <em>Hoiler hai dalerui</em></p>
<p> Prin brădete negurete <em>Hoiler hai dalerui</em></p>
<p> Pân la lacul iezărar <em>Hoiler hai dalerui</em></p>
<p> Acolo dacă a ieşit <em>Hoiler hai dalerui</em></p>
<p> Găsii leul adormit <em>Hoiler hai dalerui</em></p>
<p> Nu ştia din ce-a murit <em> Hoiler hai dalerui</em></p>
<p> Scoase atunci un şuierat <em>Hoiler hai dalerui</em></p>
<p> Leul că s-a deşteptat <em>Hoiler hai dalerui</em></p>
<p> Şi din gură aşa a grăit <em>Hoiler hai dalerui</em></p>
<p> Stai <i>(Nume vânător)</i> nu săgetară <em>Hoiler hai dalerui</em></p>
<p> Că ţi-o da de surioară <em>Hoiler hai dalerui</em></p>
<p> Turtureaua câmpului <em>Hoiler hai dalerui</em></p>
<p> Iubeaţa voinicului <em>Hoiler hai dalerui</em></p>
<p> <i>(Nume vânător)</i> acestea n-ascultară <i>Hoiler hai dalerui</i></p>
<p> Leul că mi-l săgetară <i>Hoiler hai dalerui</i></p>
<p> Şi lui ca să-i fie fală <i>Hoiler hai dalerui</i></p>
<p> Frumos capul i-l tăiară <i>Hoiler hai dalerui</i></p>
<p> Şi în suliţă-l puneară <i>Hoiler hai dalerui</i></p>
<p> Şi înapoi că se-ntorceară <i>Hoiler hai dalerui</i></p>
<p> Prin brădete negurete <i>Hoiler hai dalerui</i></p>
<p> Prin făgete iezărete <i>Hoiler hai dalerui</i></p>
<p> Pe la baci la păcurari <i>Hoiler hai dalerui</i></p>
<p> Pe la dalbii cârciumari <i>Hoiler hai dalerui</i></p>
<p> Frumos dar că-şi adăflară <i>Hoiler hai dalerui</i></p>
<p> Un cal galben ca şi-un graur <em>Hoiler </em><i>hai dalerui</i></p>
<p> Frâul galben de mătase <i>Hoiler hai dalerui</i></p>
<p> Cum nu se mai adăflase <i>Hoiler hai dalerui</i></p>
<p> Şaua-i galben poleită <i>Hoiler hai dalerui</i></p>
<p> Cum nu s-a mai pomenit <i>Hoiler hai dalerui</i></p>
<p> Cu scărele în turnurele <i>Hoiler hai dalerui</i></p>
<p> Cum nu mai sunt ca ele <i>Hoiler hai dalerui</i></p>
<p> Unde-i <i>(Nume vânător)</i> cel frumos <em>Hoiler </em><i>hai dalerui</i></p>
<p> El să fie sănătos! <i>Hoiler hai dalerui</i></p>
<p> </p>
<p> Dacă componenţii grupului n-au obosit, iar gazdele sunt vesele şi primitoare, dar se arată darnică la bani, grupul mai cântă o colindă de masă pentru dânşii:</p>
<p> </p>
<p><b>Ceşti domni buni se-nveselesc</b></p>
<p> </p>
<p>Ceşti domni buni se-nveselesc <i>Florile dalbe</i></p>
<p>De aşa case-npodobesc</p>
<p>De aşa casă, de aşa masă <i>Florile dalbe</i></p>
<p>Dar pe masă ce punea</p>
<p>Punea faţa de mătase <i>Florile dalbe</i></p>
<p>Cu ciucuri de baiboafiri</p>
<p>Şi-un colac de grâu curat <i>Florile dalbe</i></p>
<p>Şi-o coastă de godinac</p>
<p>Şi cu o mână de florinţi <i>Florile dalbe</i></p>
<p>De florinţi de bani mărunţi</p>
<p>Jos la masă se aşezară <i>Florile dalbe</i></p>
<p>Şi-ncepură a colinda</p>
<p>Cu cântecele din străbuni <i>Florile dalbe</i></p>
<p>Ce slăvesc pe Fiul blând</p>
<p>Cel trimis de Tatăl Său <i>Florile dalbe</i></p>
<p>Să ne ferească de rău</p>
<p>Dumnezeu adevărat <i>Florile dalbe</i></p>
<p>Soare raze-a luminat</p>
<p>Sus în vestea lui Hristos <i>Florile dalbe</i></p>
<p>Să fiţi domni buni sănătoşi!</p>
<p> </p>
<p>La final colindătorii se ridică şi după urările de bine cântă colindul de rămas bun:</p>
<p> </p>
<p>Cea gazdă frumoasă</p>
<p>Rămâi gazdă sănătoasă!(bis)</p>
<p> </p>
<p>Şi astfel trupa de colindători parcurge întreaga localitate de la un capăt la altul până în zori, de multe ori prinzându-i chiar ziua de Crăciun pe la porţile gospodarilor....</p>
<p> </p>
<p><i>(Fragment din volumul în lucru „LOTRII ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI. Colindele sunt prezentate aşa cum le-am primit fără nicio intervenţie. Lucrarea va cuprinde întregul ritual al sărbătorilor de iarnă – continui să culeg date – cu: steaua, craii, capra, buhaii, pluguşorul, sorcova etc şi se va încheia cu obiceiul Iordanului)</i></p>
<p><i> </i></p> Unei mirese, care urma să-i fie noră lui badea, poreclit "Oaia"tag:insemneculturale.ning.com,2014-05-20:6515444:Topic:5274512014-05-20T19:29:23.844ZValeria Mercahttps://insemneculturale.ning.com/profile/Adelaide
<p>P-o fată de la Cătun,</p>
<p>O bătut vântu' şi ploaia</p>
<p>Şi s-o dus noră la "Oaia";</p>
<p>Be- he- heeeeeeeeeeeee!</p>
<p>P-o fată de la Cătun,</p>
<p>O bătut vântu' şi ploaia</p>
<p>Şi s-o dus noră la "Oaia";</p>
<p>Be- he- heeeeeeeeeeeee!</p> Strigături (descântece se numesc în zona Ardealului) la nuntătag:insemneculturale.ning.com,2014-04-25:6515444:Topic:5111262014-04-25T18:02:49.492ZValeria Mercahttps://insemneculturale.ning.com/profile/Adelaide
<p><span>Unui mire </span><span>mai</span><span> mic de </span><span>înălţime</span><span> </span><span>decât</span><span> </span><span>mireasa</span><span>: </span><br></br><br></br><span>Iaca</span><span>-un bade </span><span>cât</span><span> un ied! </span><br></br><span>Când</span><span> </span><span>îl</span><span> </span><span>văd</span><span> </span><span>în</span><span> </span><span>holdă</span><span>-l pierd! </span><br></br><span>Nu </span><span>ştiu</span><span> ce…</span></p>
<p><span>Unui mire </span><span>mai</span><span> mic de </span><span>înălţime</span><span> </span><span>decât</span><span> </span><span>mireasa</span><span>: </span><br/><br/><span>Iaca</span><span>-un bade </span><span>cât</span><span> un ied! </span><br/><span>Când</span><span> </span><span>îl</span><span> </span><span>văd</span><span> </span><span>în</span><span> </span><span>holdă</span><span>-l pierd! </span><br/><span>Nu </span><span>ştiu</span><span> ce i-om </span><span>da</span><span> </span><span>să</span><span> </span><span>crească</span><span>, </span><br/><span>Ori l-om </span><span>mâna</span><span>-n </span><span>câmp</span><span> </span><span>să</span><span> </span><span>pască</span><span>. </span><br/><br/><span>Unei mirese </span><span>sărace:</span><br/><br/><span>U-</span><span>iu</span><span>-</span><span>iu</span><span> pe dealu' gol, </span><br/><span>Că</span><span> </span><span>mireasa</span><span> n-are </span><span>ţol</span><span>; </span><br/><span>Da</span><span>' i-a face mirele </span><br/><span>Când</span><span> a tunde </span><span>câinele</span><span>.</span></p> mândro, vecinele taletag:insemneculturale.ning.com,2012-11-07:6515444:Topic:1262972012-11-07T21:57:50.265ZDeminescu Violetahttps://insemneculturale.ning.com/profile/DeminescuVioleta
<p><strong> <em>mândro, vecinele tale<br></br> fac ce fac şi-mi ies în cale<br></br> dup-amiaz şi de cu noapte<br></br></em> <em><span class="font-size-3">şi te vorbesc pe la spate</span></em></strong></p>
<p><strong><span class="font-size-3"><em> </em></span></strong></p>
<p><strong><span class="font-size-3"><em>ştiu eu de ce fac ce fac<br></br> de ce-mi ies ziua în prag<br></br> da', mândro, sufletu' meu<br></br> trece numa' pragu' tău…</em></span></strong></p>
<p></p>
<p><strong> <em>mândro, vecinele tale<br/> fac ce fac şi-mi ies în cale<br/> dup-amiaz şi de cu noapte<br/></em> <em><span class="font-size-3">şi te vorbesc pe la spate</span></em></strong></p>
<p><strong><span class="font-size-3"><em> </em></span></strong></p>
<p><strong><span class="font-size-3"><em>ştiu eu de ce fac ce fac<br/> de ce-mi ies ziua în prag<br/> da', mândro, sufletu' meu<br/> trece numa' pragu' tău</em></span></strong></p>
<p><strong><span class="font-size-3"><em> </em></span></strong></p>
<p><strong><span class="font-size-3"><em>să n-ai frică de vecine<br/> că nu-i nici una ca tine<br/> nici tinere, nici frumoase<br/> şi nici aşe' drăgăstoase</em></span></strong></p>
<p><strong><span class="font-size-3"><em> </em></span></strong></p>
<p><strong><span class="font-size-3"><em>bagă de samă, mândruţă<br/> nu mai ieşi în uliţă<br/> când mă-ntorc eu de la coasă<br/> mai bine m-aşteaptă-n casă</em></span></strong></p>
<p><strong><span class="font-size-3"><em> </em></span></strong></p>
<p><strong><span class="font-size-3"><em>ascultă, mândră, la mine<br/> am eu grijă de vecine<br/> lasă-le pă mâna me'<br/> şi-i vede că ţi-or tăce'<br/> m-oi duce şi pă la ele<br/> şi-i scăpa de vorbe răle</em></span></strong></p>
<p> </p>
<p>(în repertoriul interpretului Cristian Fodor)</p> acu-n prag de primăvarătag:insemneculturale.ning.com,2012-11-07:6515444:Topic:1265072012-11-07T21:54:57.514ZDeminescu Violetahttps://insemneculturale.ning.com/profile/DeminescuVioleta
<div class="discussion"><div class="description"><div class="xg_user_generated"><p><strong><span class="font-size-3"><em>acu-n prag de primăvară<br></br> iubeşte-mă, bade, iară<br></br> şi nu mă lăda de dor<br></br> şi de dragul tău să mor</em></span></strong></p>
<p><strong><span class="font-size-3"><em> </em></span></strong></p>
<p><strong><span class="font-size-3"><em>că-s cireşii iară-n floare<br></br> şi inima rău mă doare<br></br> şi-i grădina înflorită<br></br> şi inima mi-i…</em></span></strong></p>
</div>
</div>
</div>
<div class="discussion"><div class="description"><div class="xg_user_generated"><p><strong><span class="font-size-3"><em>acu-n prag de primăvară<br/> iubeşte-mă, bade, iară<br/> şi nu mă lăda de dor<br/> şi de dragul tău să mor</em></span></strong></p>
<p><strong><span class="font-size-3"><em> </em></span></strong></p>
<p><strong><span class="font-size-3"><em>că-s cireşii iară-n floare<br/> şi inima rău mă doare<br/> şi-i grădina înflorită<br/> şi inima mi-i cernită</em></span></strong></p>
<p><strong><span class="font-size-3"><em> </em></span></strong></p>
<p><strong><span class="font-size-3"><em>ştiu, bădiţă, că ţi-s dragă<br/> că mi-ai luat năframă albă<br/> cum îi floarea de cireşi<br/> din inimă să nu-mi ieşi</em></span></strong></p>
<p><strong><span class="font-size-3"><em> </em></span></strong></p>
<p><strong><span class="font-size-3"><em>cireşii-şi scutură floarea<br/> tu, bădiţă, ştii cărarea<br/> când iese luna-n livezi<br/> vină , bade, să mă vezi<br/> şi-n noaptea de primăvară<br/> să mă iubeşti, bade, iară</em></span></strong></p>
<p><em> </em></p>
<p><a href="http://www.youtube.com/watch?v=pSNCwAw65tk">http://www.youtube.com/watch?v=pSNCwAw65tk</a></p>
</div>
</div>
</div> mândruţo, pă mâna tatag:insemneculturale.ning.com,2012-11-05:6515444:Topic:1249362012-11-05T03:40:53.145ZDeminescu Violetahttps://insemneculturale.ning.com/profile/DeminescuVioleta
<div class="discussion"><div class="description"><div class="xg_user_generated"><p><strong><em>mândruţo, pă mâna ta</em></strong><br></br><strong><em>petrecui tătă noaptea</em></strong><br></br><strong><em>şi mi-oi petrece-o iară</em></strong><br></br><strong><em>şi-astară şi mâne sară</em></strong></p>
<p><strong><em> </em></strong></p>
<p><strong><em>joacă, mândră, nu te face</em></strong><br></br><strong><em>că nu joci cu cine-ţi place</em></strong><br></br><strong><em>crezi tu că nu ştie…</em></strong></p>
</div>
</div>
</div>
<div class="discussion"><div class="description"><div class="xg_user_generated"><p><strong><em>mândruţo, pă mâna ta</em></strong><br/><strong><em>petrecui tătă noaptea</em></strong><br/><strong><em>şi mi-oi petrece-o iară</em></strong><br/><strong><em>şi-astară şi mâne sară</em></strong></p>
<p><strong><em> </em></strong></p>
<p><strong><em>joacă, mândră, nu te face</em></strong><br/><strong><em>că nu joci cu cine-ţi place</em></strong><br/><strong><em>crezi tu că nu ştie satu'</em></strong><br/><strong><em>ce nu vrei a şti bărbatu'</em></strong></p>
<p><strong><em> </em></strong></p>
<p><strong><em>ochii văd inima cere</em></strong><br/><strong><em>să iubeşti om pă plăcere</em></strong><br/><strong><em>uită-te, mândro, la mine</em></strong><br/><strong><em>când te joc că-ţi şede bine</em></strong></p>
<p><strong><em> </em></strong></p>
<p><strong><em>nu-ţi teme păcatele</em></strong><br/><strong><em>c-au toate nevestele</em></strong><br/><strong><em>şi oricâte îi mai face</em></strong><br/><strong><em>toate dup mine' le-oi trage</em></strong></p>
<p>(în repertoriul lui Ovidiu Homorodean)</p>
<p><a href="http://www.youtube.com/watch?v=cIhC38_KCeQ">http://www.youtube.com/watch?v=cIhC38_KCeQ</a></p>
<div class="discussion"><div class="description"><div class="xg_user_generated"></div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div> ciudă le-o fost fetelortag:insemneculturale.ning.com,2012-11-05:6515444:Topic:1247712012-11-05T03:39:02.433ZDeminescu Violetahttps://insemneculturale.ning.com/profile/DeminescuVioleta
<div class="discussion"><div class="description"><div class="xg_user_generated"><p><strong><em>ciudă le-o fost fetelor</em></strong><br></br><strong><em>că nu le port doru' lor</em></strong><br></br><strong><em>ciudă li-i şi le-o măi fi</em></strong><br></br><strong><em>că eu port doru' mândrii</em></strong></p>
<p><strong><em> </em></strong></p>
<p><strong><em>mândruţa mea-i tinerea</em></strong><br></br><strong><em>şi frumoasă ca luna</em></strong><br></br><strong><em>că străluce printre…</em></strong></p>
</div>
</div>
</div>
<div class="discussion"><div class="description"><div class="xg_user_generated"><p><strong><em>ciudă le-o fost fetelor</em></strong><br/><strong><em>că nu le port doru' lor</em></strong><br/><strong><em>ciudă li-i şi le-o măi fi</em></strong><br/><strong><em>că eu port doru' mândrii</em></strong></p>
<p><strong><em> </em></strong></p>
<p><strong><em>mândruţa mea-i tinerea</em></strong><br/><strong><em>şi frumoasă ca luna</em></strong><br/><strong><em>că străluce printre ele</em></strong><br/><strong><em>ca şi luna printre stele</em></strong></p>
<p><strong><em> </em></strong></p>
<p><strong><em>când vine la joc în sat</em></strong><br/><strong><em>toţi ficiorii roată fac</em></strong><br/><strong><em>se uită pă sub sprâncene</em></strong><br/><strong><em>la mândra cu multe gene</em></strong></p>
<p><strong><em> </em></strong></p>
<p><strong><em>dară nici a mea mândruţă</em></strong><br/><strong><em>la alţi ficiori nu se uită</em></strong><br/><strong><em>că se uită-n ochii mei</em></strong><br/><strong><em>şi vede dragoste-n ei</em></strong><br/><strong><em>dragoste adevărată</em></strong><br/><strong><em>ţâne-o-am viaţa toată</em></strong></p>
<p><strong><em> </em></strong></p>
<p>(în repertoriul lui Ovidiu Homorodean)</p>
<p></p>
<p><a href="http://www.youtube.com/watch?v=1IwtcsO0oR8&feature=related">http://www.youtube.com/watch?v=1IwtcsO0oR8&feature=related</a></p>
</div>
</div>
</div> măi bădiţă, ochii tăitag:insemneculturale.ning.com,2012-11-05:6515444:Topic:1247692012-11-05T03:36:02.575ZDeminescu Violetahttps://insemneculturale.ning.com/profile/DeminescuVioleta
<div class="discussion"><div class="description"><div class="xg_user_generated"><p><strong><em>măi bădiţă, ochii tăi<br></br> cum măi seamănă cu-ai mei<br></br> ochii tăi sunt verzi ca iarba<br></br> nu mi-s dragi mie degeaba</em></strong></p>
<p><strong><em> </em></strong></p>
<p><strong><em>ochii tăi când mă privesc<br></br> de dor, badeo, mă topesc<br></br> şi de mă uit eu la tine<br></br> vinzi lumea să fii cu mine</em></strong></p>
<p><strong><em> </em></strong></p>
<p><strong><em>cine-o spus că ochii verzi…<br></br></em></strong></p>
</div>
</div>
</div>
<div class="discussion"><div class="description"><div class="xg_user_generated"><p><strong><em>măi bădiţă, ochii tăi<br/> cum măi seamănă cu-ai mei<br/> ochii tăi sunt verzi ca iarba<br/> nu mi-s dragi mie degeaba</em></strong></p>
<p><strong><em> </em></strong></p>
<p><strong><em>ochii tăi când mă privesc<br/> de dor, badeo, mă topesc<br/> şi de mă uit eu la tine<br/> vinzi lumea să fii cu mine</em></strong></p>
<p><strong><em> </em></strong></p>
<p><strong><em>cine-o spus că ochii verzi<br/> niciodată să nu-i crezi<br/> o minţit ori n-o ştiut<br/> că au credinţă-n iubit</em></strong></p>
<p><strong><em> </em></strong></p>
<p><strong><em>ochii mei şi cu-ai badii<br/> numa că nu pot vorbi<br/> ochii badii nu-mi dau pace<br/> voia inimii se face</em></strong></p>
<p><strong><em> </em></strong></p>
<p>(în repertoriul Vioneliei Băluşe)</p>
<p></p>
<p><a href="http://www.youtube.com/watch?v=1IwtcsO0oR8&feature=related">http://www.youtube.com/watch?v=1IwtcsO0oR8&feature=related</a></p>
</div>
</div>
</div> tăt un dor și un oftattag:insemneculturale.ning.com,2012-11-04:6515444:Topic:1244502012-11-04T12:50:16.274ZDeminescu Violetahttps://insemneculturale.ning.com/profile/DeminescuVioleta
<p>tăt un dor și un oftat</p>
<p>după mândra ce-am lăsat</p>
<p>tăt un oftat și un dor</p>
<p>după ochii mândrelor</p>
<p></p>
<p>Refren: nici nu trăiesc nici nu mor</p>
<p> tăt de grija mândrelor</p>
<p> și nu mor da' nici trăiesc</p>
<p> fără mândra cari iubesc</p>
<p></p>
<p> știu, mândro, că-s pui de drac</p>
<p> și am numa mândre-n cap</p>
<p> da, mândro, de mi-i ierta</p>
<p> mă fac om la…</p>
<p>tăt un dor și un oftat</p>
<p>după mândra ce-am lăsat</p>
<p>tăt un oftat și un dor</p>
<p>după ochii mândrelor</p>
<p></p>
<p>Refren: nici nu trăiesc nici nu mor</p>
<p> tăt de grija mândrelor</p>
<p> și nu mor da' nici trăiesc</p>
<p> fără mândra cari iubesc</p>
<p></p>
<p> știu, mândro, că-s pui de drac</p>
<p> și am numa mândre-n cap</p>
<p> da, mândro, de mi-i ierta</p>
<p> mă fac om la casa mea</p>
<p></p>
<p>am avut mândră frumoasă</p>
<p>harnică devreme-acasă</p>
<p>da am zâs că nu mă-nsor</p>
<p>și c-am să măi stau fecior</p>
<p></p>
<p>nu-s fecior și nici bătrân</p>
<p>cu multe mândre mă țân</p>
<p>nu-s bătrân da' nici fecior</p>
<p>și-oi muri de-al mândrii dor</p>
<p></p>
<p>acu' beu și nu mă-mbăt</p>
<p>și la lume nu m-arăt</p>
<p>cum mă doare inima</p>
<p>după mândrulița mea</p>
<p></p>
<p><a href="http://www.youtube.com/watch?v=C0wCDl8hpLM">http://www.youtube.com/watch?v=C0wCDl8hpLM</a></p>
<p></p>
<p></p>
<p></p>
<p></p>
<p></p>
<p></p>
<p></p>
<p></p>
<p></p>
<p></p>
<p></p>
<p></p>
<p></p>
<p></p>
<p></p>
<p></p> am un dor şi mi-i amartag:insemneculturale.ning.com,2012-11-04:6515444:Topic:1239002012-11-04T05:45:01.516ZDeminescu Violetahttps://insemneculturale.ning.com/profile/DeminescuVioleta
<p><strong><em>am un dor şi mi-i amar</em></strong></p>
<p><strong><em>că nu-s popă nici primar</em></strong></p>
<p><strong><em>da' sara prin grădiniţă</em></strong></p>
<p><strong><em>mă iubesc cu-o primăriţă</em></strong></p>
<p></p>
<p><strong><em>primăriţă gură dulce</em></strong></p>
<p><strong><em>doru' cine-ţi poate duce?</em></strong></p>
<p><strong><em>de-l poartă cum îl port eu</em></strong></p>
<p><strong><em>nici pământu' nu-i măi greu</em></strong></p>
<p></p>
<p><strong><em>negri…</em></strong></p>
<p><strong><em>am un dor şi mi-i amar</em></strong></p>
<p><strong><em>că nu-s popă nici primar</em></strong></p>
<p><strong><em>da' sara prin grădiniţă</em></strong></p>
<p><strong><em>mă iubesc cu-o primăriţă</em></strong></p>
<p></p>
<p><strong><em>primăriţă gură dulce</em></strong></p>
<p><strong><em>doru' cine-ţi poate duce?</em></strong></p>
<p><strong><em>de-l poartă cum îl port eu</em></strong></p>
<p><strong><em>nici pământu' nu-i măi greu</em></strong></p>
<p></p>
<p><strong><em>negri ochi dulce guriţă</em></strong></p>
<p><strong><em>frumoasă eşti, primăriţă,</em></strong></p>
<p><strong><em>câte mândre am avut</em></strong></p>
<p><strong><em>niciuna nu te-o-ntrecut</em></strong></p>
<p></p>
<p><strong><em>treci pă drum cu capu' sus</em></strong></p>
<p><strong><em>zici că n-ai nimic de-ascuns</em></strong></p>
<p><strong><em>nu te laşi la altele</em></strong></p>
<p><strong><em>c-aşa-s primăriţele</em></strong></p>
<p></p>
<p><strong><em>vindecă-mă, doamne, tu</em></strong></p>
<p><strong><em>şi alină-mi sufletu'</em></strong></p>
<p><strong><em>că de dragu' primăriţii</em></strong></p>
<p><strong><em>trag năcaz cum or tras sfinţii</em></strong></p>
<p></p>
<p><br/>(în repertoriul interpretului Ovidiu Homorodean)</p>
<p><a href="http://www.youtube.com/watch?feature=endscreen&NR=1&v=pKb4Vans850">http://www.youtube.com/watch?feature=endscreen&NR=1&v=pKb4Vans850</a></p>