Interviu cu Secretarul științific de la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Drăgășani (Vâlcea), dl ing. dr. Sergiu Ștefan Gorjan

[Ion Nălbitoru]

Ion Nălbitoru: Domnul Sergiu Gorjan,  sunteți din Drăgășani,  numit de vâlceni și „orașul viilor”. Oare acest lucru  v-a determinat să urmați studiile în domeniul viticulturii?

Sergiu Ștefan Gorjan: Mă bucur că sunt fiu al Drăgășaniului, numit ,,orașul viilor”, prin istoria bogată pe care o reprezintă în viticultură. Sigur că acest lucru m-a determinat să mă îndrept spre domeniul viticulturii. Fiind copil cutreieram dealurile Drăgășanilor, împreună cu prietenii din copilărie, unde rămâneam fascinanți de frumusețea locurilor și a plantaților cu viță de vie. Ne plăcea foarte mult să gustăm strugurii copți și parfumați, iar în prezent sunt impresionat de secretul vinului bun.

Ion Nălbitoru: Vorbiti-ne, în câteva cuvinte, despre studiile dv.

Sergiu Ștefan Gorjan:  Am terminat Liceul Teoretic ,,Gib Mihăescu”, profilul Uman, clasa sportivă. După liceu, Facultatea de Horticultură din Craiova, specializarea Viticultură-Oenologie; Master specializarea Viticultură-Oenologie și Doctoratul, specializarea Ameliorarea Plantelor Horticole la Facultatea de Horticultură din Craiova, Universitatea din Craiova.

Ion Nălbitoru: Ce v-a determinat să urmați cercetarea viței de vie? Am înțeles că sunteți autorul a 59 de lucrări științifice, naţionale şi internaţionale. Dar ați scris și câteva cărți științifice în acest domeniu, care sunt acestea?

Sergiu Ștefan Gorjan: Pentru o cunoaștere cât mai riguroasă și mai bună a viței de vie, fiind pasionat de cercetarea și inovarea viticolă, pot să spun că fără cercetare în toate domniile nu putem exista și dezvolta ca țară. Vreau să aduc contribuții cât mai bune în sectorul viticol și să fiu mereu angrenat în slujba cercetării științifice.

În prezent sunt autor a 3 cărți, iar în 2 sunt colaborator, toate de specialitate viticolă.

            „Podgoria Drăgăşani – Aspecte monografice şi de tradiţii”, 2016 - Editura Alma, Craiova ;

            „Evaluarea resurselor genetice de viţă de vie în podgoria Drăgăşani”, 2017 - Editura Alma, Craiova.

            ,,Sâmbureşti-O Podgorie Binecuvantată", 2022 - Editura Antim Ivireanul, Râmnicu Vâlcea.      

             ,,Colecţia de Germoplasmă viticolă Drăgăşani” – Aurel Popa, Bogdan Ion Trușcă, Cătălin Traian      Genoiu, Sergiu Gorjan, Raluca Iuliana Popescu, 2023- Editura Aius, Craiova.

            „Soiuri de viţă de vie autohtone tezaurizate la Drăgăşani” – Aurel Popa, Bogdan Ion Trușcă, Cătălin Traian Genoiu, Sergiu Gorjan, Raluca Iuliana Popescu, 2024- Editura Aius, Craiova.

Ion Nălbitoru: Ce funcții ați avut, de-a lungul anilor, la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Drăgășani?

Sergiu Ștefan Gorjan: În anul 2003, după terminarea Facultății de Horticultură, m-am angajat la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Drăgășani ca inginer stagiar, parcurgând toate treptele de la Șef de fermă, Cercetător științific, Secretar științific, Director. În prezent sunt Secretar științific. Pe o perioadă de 10 ani am lucrat în domeniul privat viticol, la mai multe Crame din Podgoria Drăgășani, deținând funcții de Director, Director executiv, Inginer consilier.

Ion Nălbitoru: Vinul de Drăgășani are o recunoaștere mondială de peste un secol și jumătate, participând la competițiile internaționale. Ce medalii, mai importante, a obținut de-a lungul anilor? Și prin ce calități s-au evidențiat vinurile de Drăgășani pe plan internațional?

Sergiu Ștefan Gorjan: Vinurile de Drăgășani sunt foarte recunoscute și apreciate la nivel național și internațional cu foarte multe medalii obținute de-a lungul timpului. Însușirile vinurilor de Drăgășani au putut fi apreciate cu ocazia Expoziții Universale de la Paris, din anul 1900, când au primit medalii următoarele probe locale:

1.          I.C. Brătianu: vinuri albe, roșii și tămâioase din recoltele 1886 și 1889;
2.          M.C. Danaricu: Tămâioasa și vin alb de Drăgășani, recolta 1890 și 1896 ;
3.        Marc. Oceanu: Vin alb din 1879, 1883, 1890, 1891 și 1896 vin roșu din 1887, vin tămâios din 1891 și vin roșu din 1896; 
4.          C. Herăscu: Tămâioasa de Drăgășani și vin alb 1890 și 1896.

           Cu astfel de vinuri a luat regretatul și vrednicul Iordache N. Ionescu medalia de aur în 1889 la Paris, în 1908 la Milano și 1912 la Gand. De asemenea, la expoziția și concursul de vinuri din Bordeaux din 1898 consulul francez Wilhelm Ardent a expus o serie de probe. Numeroși călători străini au consemnat în memoriile lor în urma trecerii prin Principatele Române, despre virtuțile vinurilor de Drăgășani, care de mult trecuseră granițele țării, fiind comparate cu cele mai bune vinuri din lume.

          Întotdeauna la vinurile de la Drăgășani s-au apreciat: echilibrul armonic, buchetul ales, spumozitatea lor și bogăția în glicerol care le face catifelate. Este suficient să amintim succesele obținute de vinurile de la Drăgășani cu ocazia Expozițiilor universale de la Paris din anii 1867, 1889 și 1900, expoziția de la Milano din 1898 și de la Gand din 1912, la care se adaugă cele peste 200 de medalii obținute de vinurile de la Drăgășani în ultimele 2-3 decenii cu ocazia concursurilor naționale și internaționale de la Montpellier, Ljubljana, Budapesta, Bratislava, Freiburg, Tibilisi, Sofia, București.

În prezent vinurile de Drăgășani sunt medaliate cu aur, argint și bronz la toate competițiile de vinuri  în Canada, Franța, Italia, România.  

Ion Nălbitoru:  Deci vinul din podgoriile drăgășănene a fost și rămâne renumit pe plan național și internațional. Concret, prin  ce se remarcă acesta, metaforic vorbind, în „limbajul poetic și cultural”, „licoarea lui Bachus”?

Sergiu Ștefan Gorjan: Vinul de Drăgășani este renumit prin buchetul de migdale amare, de gustul de fructe de ienupăr cât și de fructe de pădure.

Ion Nălbitoru:  Aveți un soi de struguri renumit, chiar la nivel mondial, soiul Victoria. Cum a fost obținut și cine sunt „protagoniștii”?

Sergiu Ștefan Gorjan: Soiul Victoria este cea mai mare realizare a stațiunii. Sămânţa a fost obţinută la Institutul de Cercetări Hortiviticole Bucureşti-Băneasa de către Victoria Lepădatu, prin hibridare sexuată, folosind ca genitori soiurile Cardinal x Afuz ali alb.

            Este hibrida aleasă, având codul V/8-32, a fost trimisă la Staţiunea Drăgăşani pentru încercare, în vederea omologării. Încercarea  a fost realizată în perioada 1968-1978, de către Gheorghe Condei.

            Omologarea soiului de CSIOS a fost făcută în anul 1978, titulară fiind Staţiunea de Cercetare şi Producţie Viti-Vinicolă Drăgăşani, din reţeaua Institutului de Cercetări pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească.

            Soiul Victoria este destinat pentru producerea strugurilor de masă cu coacere timpurie și este numărul 1 în lume la ora actuală, ca soi de masă.

Ion Nălbitoru:  Ați organizat la sediul stațiunii numeroase activități culturale și de cercetare. Spuneti-ne câte ceva despre acele evenimente.

Sergiu Ștefan Gorjan: Am avut foarte multe evenimente culturale la stațiune și a-și aminti de Masa Rotundă a Societății Române a Horticultorilor, Filiala Vâlcea; multe lansări de carte de specialitate; lansări de carte sub egida Ligii Scriitorilor, Filiala ,,Gib Mihăescu” Drăgășani-Vâlcea; degustări de vinuri, primire de elevi și studenți din țară și străinătate de la școli, licee și facultăți.

Ion Nălbitoru:  În Drăgășani funcționează și un muzeu al vinului, unde custode este doamna Maria Ancuta. Cum au reușit să-l convingă pe Nicolae Ceaușescu să aprobe înființarea muzeului? Faptul că la acea vreme devenea al III-lea din lume?

Sergiu Ștefan Gorjan: Da, am auzit de acest lucru măreț și unic pentru Municipiul Drăgășani. De fapt, Nicolae Ceaușescu dorea pe acest amplasament să construiască un pasaj subteran, dar a fost convins să construiască un muzeu al Viei și Vinului care să fie al treilea din lume, după cele din Rusia și Ungaria, ceea ce s-a și realizat.

Ion Nălbitoru:  Ați luat parte la Conferințe (Congrese) în domeniul viticol, în țară sau străinătate? Spuneți-ne câte ceva despre aceste întâlniri științifice / de cercetare.

Sergiu Ștefan Gorjan: Da, am participat la Congrese și Simpozioane științifice atât în țară cât și în străinătate.  A-și aminti aici de Plovdiv din Bulgaria, București, Craiova, Timișoara, Iași, Valea Călugărească din România. S-au realizat lucrări științifice benefice pentru cercetarea națională și internațională, unde au fost promovate soiurile de viță de vie, vinurile stațiunii și ale podgoriei Drăgășani.

Ion Nălbitoru:  În afară de activitatea profesională de cercetare de la stațiune mai aveți și alte preocupări extraprofesionale?

Sergiu Ștefan Gorjan: Da, îmi place sportul, politica, în prezent fiind Consilier local și fost Administrator public al Municipiului Drăgășani.

Ion Nălbitoru:   Sunteți nu numai un om al științei și cercetării, ci și al culturii. Faceți parte din vreo astfel de societate?

Sergiu Ștefan Gorjan: Da, sunt ziarist și scriitor. Fac parte din Uniunea Ziariștilor din România, Filiala Olt ,,Pan M. Vizirescu” și din Liga Scriitorilor, Filiala ,,Gib Mihăescu”  din județul Vâlcea.

Ion Nălbitoru: Bănuiesc că în decursul anilor rezultatul cercetărilor dv. au fost consemnate nu numai în volumele scrise individual și în colaborare, ci și în reviste de specialitate și chiar de cultură. Ne enumerați câteva din aceste publicații?

Sergiu Ștefan Gorjan: Sunt foarte multe dar a-și enumera câteva:  International Symposium on Horticultural Crop Wild Relatives, Plovdiv – Bulgaria; Conferinţa Internaţională “Agriculture for Life, UȘAMV București; Congresul European EHC, Bucureşti; Facultatea de Horticultură din Craiova-Simpozion Internaţional; Conferinţa Internaţională-Facultatea de Agronomie, Craiova; Conference on sustainable development, Banat`s University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine „King Michael I of Romania” from  Timişoara;  „Memoria Slovelor” și „Antologia Memoria Slovelor”, ultimele două sunt reviste ale Ligii Scriitorilor Români ,,GIB MIHĂESCU”, Vâlcea.

Ion Nălbitoru:  Cum vedeți viitorul viticulturii în România?

Sergiu Ștefan Gorjan: Foarte bun. Înainte de 1989 ne aflam pe podium, locul 3 în lume. În prezent suntem pe locul 12. Viticultura din România a început să se dezvolte, în ceea ce privește infrastructura, modernizarea cramelor și fermelor viticole, turismul viticol, înființarea de noi plantații cu viță de vie, s-a pus accentul pe calitatea vinurilor și a strugurilor, pentru a fi competitivi pe plan mondial viticol.

Ion Nălbitoru: Aveți un mesaj pentru toți românii și în special pentru iubitorii vinului!?

 Sergiu Ștefan Gorjan: Da. Le doresc un sincer la mulți ani, multă sănătate, putere de muncă, să consume vinuri și struguri de bună calitate, prin faptul că vinul este sacru, reprezintă sângele Domnului Nostru ISUS HRISTOS!

Ion Nălbitoru: Domnule Sergiu Gorjan vă mulțumesc pentru acordarea acestui interviu!

 

Ion NĂLBITORU