A scrie în manieră științifică, indiferent de domeniu – fie că este vorba de articole ce abordează teme literare sau studii sociologice, de drept sau al științelor inginerești etc. – presupune a avea o serie de achiziții ce includ tehnicile de redactare a unui articol, precum și noțiuni în domeniul respectiv. Este evident că tema abordată trece printr-un proces de analiză a literaturii de specialitate, ca apoi să fie urmată de cercetarea documentelor sau a socialului ori a proceselor tehnice, juridice, literare etc. Desigur, depinde de domeniul în care autorul textului științific este specializat.

     Textul de mai jos a fost elaborat cu intenția de a fi prezentat în cadrul workshop-ului  „Changing Ideas, Changing People: The Art of Scientific Writing”, susținut în cadrul World Lumen Congres 2021 organizat de Editura Lumen, marcând printre altele, douăzeci de ani de activitate editorială. Deoarece worshop-ul a urmat un alt concept prin grija domnului profesor doctor Sandu Frunză, discuțiile fiind orientate către  o temă deosebit de frumoasă și provocatoare – respectiv revelația prin cultură (moderatorul invocând un citat din scrierile lui Mircea Eliade), textul pregătit de mine a rămas oarecum nefructificat. Și pentru că nu mă pot împăca cu acest fapt, iată că îl lansez aici către cititorii Cenaclului literar-artistic Însemne Culturale.

*

     Am urmărit de curând un interviu al Televiziunii Române (postat pe youtube) luat academicianului profesor Octav Doicescu, arhitectul, printre altele, al clădirilor Operei Române și actualei Universități Politehnice. El spunea: „Arhitectura este o tehnică care se transformă după calitate ei de reprezentare într-o artă. Dar la început este o tehnică”.[1]

     Afirmația mi-a rămas în minte și am meditat la această trecere a oricărui specialist cu adevărat preocupat de profesionalism, de la TEHNICĂ, de la a învăța să parcurgă corect un demers specific profesiei până la a ajunge ca rezultatul muncii sale să devină ARTĂ.

     Înțeleg aici „arta” ca fiind un concept care constă în înaltă măiestrie în utilizarea instrumentelor și cunoștințelor pentru a realiza un produs material sau intelectual de o frumusețe incontestabilă.     Măiestria unei lucrări științifice constă în modul în care este structurată teza, eleganța dar și rigurozitatea argumentărilor, profunzimea formulării concluziilor etc. și nu numai.

     Despre „știențificitate” Umberto Eco a scris în lucrarea sa „Cum se face o teză de licență” (apărută în limba română la editura pontica, în 2000) și eu nu voi insista pe acest subiect acum.  Voi enumera doar condițiile enunțate de Eco cu privire la caracterul științific al unei lucrări, îndrumându-și studenții să le respecte: 1. obiectul supus cercetării să fie cunoscut de ceilalți; 2. să definească și să evidențieze caracteristicile, să aducă dovezi (probe) suficiente, să spună despre obiectul cercetat „lucruri care nu au fost spuse” ori să abordeze dintr-o nouă perspectivă; 3. lucrarea să fie utilă altor persoane; 4. să furnizeze elemente pentru verificarea și pentru falsificarea ipotezelor pe care le prezintă.[2]

     Vedem dar că știențificitatea, deși se încadrează într-un model (cerințe minime ce asigură calitate) implică un lung drum în procesul cunoașterii. Pentru cel care învață de la altcineva citindu-i lucrările inițierea în raționamentul textului științific reprezintă un prim pas al familiarizării. Pentru cel care produce textul științific (prin care își face cunoscute descoperirile sale sau viziunea sa) demersul implică un drum ce îmbină tehnica și măiestria expunerii.

     Acum invoc doar câteva cerințe cărora trebuie să le răspundă cei care pornesc călătoria: de la TEHNICĂ la ARTĂ în cadrul redactărilor textelor academice, drum pe care doar unele persoane sunt dispuse să-l parcurgă.

     Stăpânirea tehnicii în scrierea științifică este esențială, iar aceasta se dobândește prin muncă, prin exercițiu, prin apelarea la un mentor care să îndrume în primă fază. De altfel, programele de masterat și doctorat, mai ales cele din urmă, au acest dar – de a pătrunde în tainele cercetărilor și a întocmirii unui raport de cercetare de calitate.

     Nu voi poposi asupra pașilor care trebuie parcurși pentru a stăpâni tehnica și nici nu voi vorbi de virtuozitatea întocmirii raportului de cercetare la nivelul de artă. Doresc să mă opresc la ceea ce înseamnă atitudine față de munca de cercetare, atitudine care facilitează stăpânirea tehnicii și în cel mai fericit caz, conduce la arta redactării textelor științifice.

      Mi-am pus întrebarea: Cum se formează o atitudine dedicată explorărilor și sintetizărilor, astfel încât specialistul să aloce energia sa pentru studiu și pentru împărtășirea rezultatelor prin publicare?

      Trecând dincolo de motivele pentru care se dorește urmarea cursurilor universitare (de la a deține o diplomă care asigură accesul la un post mai bine plătit, până la a urma o carieră într-un domeniu ce constituie o pasiune și căruia absolventul îi dedică timp și resurse pentru a realiza „capodopera” vieții sale), se mai naște o nouă întrebare: Obligă deținerea unei licențe la stăpânirea tehnicii redactării științifice?

     Desigur că da. Iar primele exerciții constau în întocmirea referatelor în cadrul seminariilor. Al doilea pas este făcut în cadrul sesiunilor studențești cu caracter științific. Următorul pas este cel al susținerii licenței – lucrarea de licență fiind o dovadă a atingerii nivelul academic de abordare.

     Mai departe, etapa post universitară / de master obligă la conduită academică și automat la redactarea de texte științifice, iar preocuparea de a stăpâni tehnica redactării lucrărilor academice este imperioasă. Faza doctorală, devine punctul culminant al stăpânirii tehnicii. Din acest moment consider că se poate vorbi de arta redactării textelor științifice, căci specialistul pe domeniul său, stăpânește noțiuni, tehnici, metode de cercetare și de întocmire a raportului – și poate evolua de acum în acolo sub apanajul talentului.

 

     Care ar fi factorii care construiesc o atitudine favorabilă dezvoltării competențelor de scriere științifică?

     Dumitru Zaiț și Alain Spalanzani vorbesc de rolul culturii – aceasta influențând atitudinea individului comun față de cercetare de-a lungul etapelor sale de devenire (de-a lungul vieții). Dacă modelul cultural acordă primordialitate materialului (obiecte și produse create și acumulate, instituții care promovează valori materiale) efectele sunt de acumulare, iar atitudinea formată este „mai degrabă aşteptarea decât acţiunea şi  inovaţia”. Dar dacă rolul atribuit culturii este de „producătoare  de  idei,  gusturi,  judecăţi  de valoare”, individul uman va acționa în sensul creației și inovație, se va aventura spre cunoaștere.[3]

     Un alt factor este „alfabetizarea științifică”, despre care scrie Eugenia Feuraș, considerând-o una din competențele cheie ce trebuie dezvoltate de-a lungul vieții prin intermediul școlii. Prin definiția dată de autoare alfabetizarea științifică este o „capacitatea de a căuta, găsi, colecta, analiza, interpreta și evalua informații  în  vederea  adoptării  unor  decizii  necesare  soluționării  unor  probleme  de  cercetare” iar această competență oferă persoanei capacitatea de a observa obiectiv, de a descrie exact și de a raționa pertinent. Această alfabetizare poate începe din clasele primare, și poate continua în ciclul gimnazial și cel liceal, iar autoarea prezintă și metodologia de realizare a acestui obiectiv.[4]

     Atitudinea pro-științificitate presupune a avea „un minim de calități care orientează spre cercetare și implicit spre scrierea textelor științifice” (spun Zaiț și Spalanzani). Eu aș adăuga că o primă calitate este aceea de a-și pune întrebări, din ce în ce mai multe până se pătrunde în adâncul fenomenului sau faptului studiat. Iar calitatea scrierii raportului de cercetare este legată de cât de fascinat este cercetătorul de ceea ce a analizat și descoperit. Negativistul va respinge orice ipoteză, zeflemistul va lua totul în derâdere, indiferentul va trece pe lângă minunile vieții fără a fi conștient de existența lor, ignorantul va avea ochii închiși. Dar exploratorul este cel care răscolește (a se înțelege: cercetează) până își primește răspunsul. Modul în care va prezenta descoperirile sale îl va plasa undeva între tehnică și arta redactării științifice.

      Aș mai adăuga un alt factor care,  din punctul meu de vedere, constă în capacitatea specialistului de a face legătura dintre literatură științifică (teoria) și aplicabilitatea practică (capacitatea de a transfera informația de nivel științific în practică sau invers, de a însuma experiențele practice în teorii formulate științific.

     Și tot Umberto Eco spune (și prefer să citez, pentru a păstra esența afirmației sale): „Frumusețea unui procedeu științific este că el nu face ca alții să-și piardă timpul: și lucrând pe urma unei ipoteze științifice spre a descoperi apoi că trebuie contrazisă, înseamnă a fi făcut ceva util sub impulsul unei propuneri precedente. Dacă teza mea a folosit pentru a stimula pe cineva să facă alte experiențe de contrainformație (...) (chiar dacă presupozițiile mele erau ingenui) am obținut ceva util”[5].

      Consider că între tehnica și arta de a scrie științific se află multă muncă, pasiune pentru explorare și mai ales este omul care face toate acestea.

     Închei această expunere cu un citat desprins dintr-un discurs al lui Albert Einstein redat în cartea „Zen și arta reparării motocicletei” autor Robert Piersig : „În templul științei sunt multe lăcașuri…și cât se poate de diferiți cei care sălășluiesc în ele, ca și motivele care i-au adus acolo.”[6]

 

Autor: Elisabeta Drăghici

mai-iunie 2021

 

[1] Portretul lui Octav Doicescu - "Discover Romania", TVR International, Miercuri, 9 iulie 2014, https://www.youtube.com/watch?v=WESAdoTZh6I

[2] – Eco, Umberto, „Cum se face o teză de licență”, Editura Pontica, 2000, p.p.35-40)

[3] Dumitru ZAIŢ, Alain SPALANZANI, „Cercetarea ştiinţifică universitară – între tradiţie şi nevoia de adaptare la schimbare (pag. 1-10) în Management Intercultural, Volumul VII, Numărul 13 / 2005, p.13,   https://seaopenresearch.eu/Journals/articles/MI_13_1.pdf  )

[4] (Feuraș, Eugenia, „Formarea și dezvoltarea competenţelor cognitive prin alfabetizarea ştiinţifică”, în Economie fundamentală şi aplicativă/ Fundamental and applied economics 37.014.22:167/168(478), p. 50, http://oaji.net/articles/2020/1425-1608541578.pdf )

[5] (Eco, U, 2000, p. 40)

[6] Robert Piersig, „Zen și arta reparării motocicletei”, editura Polirom, Iași, 2019, p. 137

Vizualizări: 9

Fişiere Anexate :

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

link-uri utile

              REGULAMENT site

                       **********

http://DIACRITICE.opa.ro/

descarcă AUTO CORECT!

http://DEXonline.ro/

Dicționar de SINONIME

Dicționar de RIME

Haiku, Tanka, Senryu...

           Vă invităm să citiți și:

La ceas aniversar

Figuri de stil

Folosirea virgulei

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

Zile de naştere sărbătorite mâine

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: Lazăr Vasilisia 

(CEC Bank)

*

DONATORI,

începând cu septembrie 2020:

Valeria Merca 

Sofia Sincă 

Mihaela Popa

Tudor Cicu

Nikol MerBreM

Vasilisia Lazăr 

Activitatea Recentă

Utilizatorului Eftimie Gheorghe îi place postarea pe blog Noaptea bântuind sihastru a lui gabriel cristea
cu 4 ore în urmă
Utilizatorului gabriel cristea îi place postarea pe blog Infinit redus a lui Dinca Valerian
cu 5 ore în urmă
Utilizatorului gabriel cristea îi place postarea pe blog timpului suflare a lui Darie Giurgiu
cu 5 ore în urmă
gabriel cristea a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Noaptea bântuind sihastru a utilizatorului gabriel cristea
cu 6 ore în urmă
gabriel cristea a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Prin ochean intergalactic a utilizatorului gabriel cristea
cu 6 ore în urmă
gabriel cristea a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Prin ochean intergalactic a utilizatorului gabriel cristea
cu 6 ore în urmă
Dinca Valerian a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Prin ochean intergalactic a utilizatorului gabriel cristea
cu 8 ore în urmă
Utilizatorului Dinca Valerian îi place postarea pe blog Prin ochean intergalactic a lui gabriel cristea
cu 8 ore în urmă
Postare de log efectuată de Dinca Valerian
cu 8 ore în urmă
Mihaela Popa a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog unde se poate ascunde o pală de vânt a utilizatorului Mihaela Popa
cu 10 ore în urmă
Utilizatorului Ioniţă Gabriela îi place postarea pe blog Ceasul liniar a lui Ionica Serbov
cu 11 ore în urmă
Ioniţă Gabriela a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog În noi sălăşluieşte Everestul... a utilizatorului Camelia Ardelean
cu 11 ore în urmă
Utilizatorului Ioniţă Gabriela îi place postarea pe blog În noi sălăşluieşte Everestul... a lui Camelia Ardelean
cu 11 ore în urmă
Ioniţă Gabriela a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog unde se poate ascunde o pală de vânt a utilizatorului Mihaela Popa
cu 11 ore în urmă
Utilizatorului Ioniţă Gabriela îi place postarea pe blog unde se poate ascunde o pală de vânt a lui Mihaela Popa
cu 11 ore în urmă
Sofia Sincă a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog timpului suflare a utilizatorului Darie Giurgiu
cu 13 ore în urmă
Sofia Sincă a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Prin ochean intergalactic a utilizatorului gabriel cristea
cu 13 ore în urmă
Sofia Sincă a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Fiori a utilizatorului Cornaciu Nicoleta Ramona
cu 13 ore în urmă
Sofia Sincă a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Noaptea bântuind sihastru a utilizatorului gabriel cristea
cu 13 ore în urmă
Postare de log efectuată de Darie Giurgiu
cu 22 ore în urmă

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

Labirinturi  2018 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2021   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor