Rădăcina sau tulpina?
Rădăcina este considerată, pe bună dreptate, una din părţile esenţiale ale plantei. Iar înţelesul cuvântului rădăcinǎ, ca pivot al existenţei - şi nu numai- şi-a extins considerabil semnificaţia. Mie însă mi se pare că tulpina, sau, prin generalizare, tot ce ţine de restul fiinţei sau al obiectelor, are cel puţin tot atât de multǎ importanţǎ ca şi rădăcina.
Încă de la şcoală copiii învaţă să pună seminţe de fasole în vată udă şi să urmărească micile rădăcini care se formează şi cum din sămânţǎ se înalţă o tulpiniţǎ. În grădini se plantează flori, primăvara, cu grija ca rădăcina să se prindă, pentru ca seva pământului să alimenteze planta.
Noţiunea de rădăcină s-a extins, de la plante, la tot ce ne înconjoară. Se vorbeşte despre fapte, obiceiuri, gusturi, trăsături de caracterînrădăcinate. Uneori se citează rădăcina răului, a durerilor şi a altor emoţii:
În privinţa banilor, există uneori păreri diametral opuse:
Cuvântul înrădăcinare este folosit şi în marcarea dependenţei omului de pământul natal.
Rădăcina, cuvânt care sugerează baza, soliditatea, siguranţa, sursa vieţii, pare a avea o importanţă majoră. Dar şi tulpina, trunchiul de copac şi toate elementele derivate din extinderea noţiunii de tulpină mi se par cel puţin la fel de importante. Din radacini se vor dezvolta trunchiurile care dau fructe şi flori.
Povaţa este răspândită printre emigranti şi semnificaţia s-ar explica în felul următor: emigrantul este un dezrădăcinat (nu total, limba natală va rămâne casa lui) şi, pentru a putea înflori, adică a trăi din plin şi nu doar a supravieţui, el va trebui să prindă rădăcini în ţara de adopţie. Fenomenul de transformare şi adaptare a omului în noua ţară se va face conştient, cu un efort de lungă durată, spre deosebire de plante care, hrănite, vor prinde natural rădăcini oriunde ar fi plantate.
Inginerii constructori cunosc bine importanţa corpului clădirilor şi nu numai a fundaţiei. Blocurile şi turnurile de mare înălţime sunt calculate în aşa fel încât flexibilitatea să le permită rezistenţa la vânturi şi cutremure. Cei care locuiesc la etaje superioare pot simţi unduirea construcţiei la vânturi puternice. La fel, pentru căile ferate intră în calcule nu numai rezistenţa ancorării în pământ, dar şi fenomenele dilatare - contracţie asociate variaţiilor de temperatură.
În viaţa de toate zilele, obiceiuri înrădăcinate pot avea uneori o influenţă negativă în evoluţia - de exemplu- a unei căsnicii şi, dimpotrivă, flexibilitatea gândirii va genera stabilitate.
Voi încheia spund cǎ gândirea lui Aristotel e, în cazul meu, foarte adevărată:
Când aveam şapte ani am fost obligată să învăţ pe de rost fabula lui La Fontaine "Le Chêne et le Rozeau" (Stejarul şi Trestia). N-a fost uşor. Dar astăzi, când sunt supusă greutăţilor care se abat peste mine precum vântul peste trestie şi stejar, mi-aduc aminte de trestia blândă şi suavă care a supravieţuit falnicului stejar.
..........................
L'Arbre tient bon; le Roseau plie.
Le vent redouble ses efforts
Et fait si bien qu'il déracine
Celui de qui la tête au ciel était voisine,
Et dont les pieds touchaient à l'empire des morts.
.....................................
Să aşteptăm sfârşitul dar. Abia rostise-acest cuvânt,
Că dinspre nord s-a năpustit cel mai teribil vânt.
Rezistă la-nceput stejarul şi trestia se înmlădie.
Dar vântul creşte, creşte, şi celui care până-n cer
Îşi înălţase capul, deodată forţele îi pier…
Izbit şi smuls din rădăcina, s-a prăbuşit pentru vecie.*)
_________________
*) (http://e-poveşti.ro/fabule/stejarul_şi_trestia/ - autorul traducerii nu e specificat)
Cuvinte cheie :
Nici rădăcină, nici tulpină, doar flori pentru tine. Felicitări, Vero! Mă bucur nespus când văd lauri pentru persoanele dragi.
Angela Dina a spus :
Felicitări!
Multumesc!
Mihaela Suciu a spus :
Nici rădăcină, nici tulpină, doar flori pentru tine. Felicitări, Vero! Mă bucur nespus când văd lauri pentru persoanele dragi.
Oh, ce bucurie sa te reintalnesc! Si ce bine mi-au mers cuvintele tale la suflet si la trup (tocmai am fost foarte bolnava....) Spor la scrisul tau minunat!
ION LAZĂR da COZA - scriitor
VASILISIA LAZĂR - poetă, redactor-șef Revista Eminesciana, membră UZPR
ADMINISTRATORI-EDITORI
SOFIA SINCĂ - prozatoare
GABRIELA RAUCĂ (redactor promovare media) - poetă, redactor Radio ProDiaspora, redactor Revista Eminesciana, membră UZPR
ADA NEMESCU - poetă, artist plastic, redactor Revista Astralis și Revista Agora ARTELOR
CARMEN POPESCU (redactor promovare media) - scriitoare, redactor Radio Vocativ, redactor Revista Armonii Culturale, membră UZPR
AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare
MIHAELA POPA - poetă
PETRUȚ DAN (CĂMUI) - poet, cantautor
BOLACHE ALEXANDRU - poet
MIHAI KATIN - poet
GRIG SALVAN - prozator, cantautor
Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:
1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Pentru anul trecut au donat:
Gabriela Raucă - 400 Euro
Monica Pester - 600 Lei
Nuța Crăciun - 220 Lei
Maria Chindea - 300 Lei
Tudor Cicu - 300 Lei
Elisabeta Drăghici - 200 Lei
***
Pentru acest an au donat:
Maria Chindea - 200 Lei
Monica Pester - 300 Lei
© 2024 Created by Ion Lazăr da Coza. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor