Premiul al II-lea - poezia „Alt început” de Elena Dulgheru (Giurgiu)

[Vasilisia Lazăr Grădinariu]

Alt început

 

Se năruie în frunze icoanele de verde

și umbrele pe ziduri, ca lacrimi, se preling.

Sfioasă, vine toamna tristețea să-ți dezmierde

și mie îmi ia totul, cu ce să te ating?

 

Risipă de culoare și noi – risipitorii

de timp și de lumina prin care am vâslit,

golind potirul sorții în jocul întâmplării,

nebuni, fugind de vară, deja ne-am desfrunzit.

 

Cu tălpile-mbrumate, cu umeri de răcoare,

de-acum or să colinde prin noi singurătăți.

Păstrând până la capăt doar dreptul la uitare,

triști, vom străbate frigul – străine jumătăți.

 

De ți-aș fi fost eu toamna cea ultimă din lume,

cu tine-aș fi scris cerul, te-aș fi reînfrunzit,

îngenunchind sub geruri, pe buze cu-al tău nume,

să-mi fii tu începutul când toate-mi sunt sfârșit.

 

Și verzilor icoane din frunzele de ieri

le-am fi mângâiat ochii în sfinte primăveri.

[Elena Dulgheru]

Vă mulțumesc  pentru căldura gândurilor și a cuvintelor! Felicitări tuturor celor care au trecut prin labirinturile toamnei!

[Ionel Mony Constantin]

 Felicitări!